Cine pleacă ultimul să stingă şi lumina: Zeci de miliarde ies din Rusia. Investitorii nu cred că economia își va reveni

Marile fonduri de investiţii din Europa, cu nume grele printre care Danske, Nordea şi Jupiter au decis să rupă legăturile cu Rusia, semnalând neîncrederea investitorilor în revenirea ţării pe scena economică a lumii, scrie Finacial Times.

Majoritatea fondurilor care au deţinut active ruseşti s-au trezit cu ele îngheţate la începutul lunii martie, la scurt timp după ce Rusia a declanşat invazia împotriva Ucrainei. Sancţiunile au blocat miliardele investitorilor după ce pieţele din Moscova s-au închis, iar preţul activelor offshore s-a prăbuşit.

Tirul sancţiunilor economice îndreptat împotriva Rusiei – care au inclus şi o blocare a tranzacţiilor pe bursa din Moscova – au oprit investitorii din a obţine miliarde de pe urma schimburilor.

Ramura investiţională a Danske Bank din Danmarca a anunţat startul exitului a trei fonduri importante din Rusia şi Europa de est la finalul lunii aprilie.

„Pe fondul escaladării conflictului şi a provocării privind lichiditatea şi tranzacţiile de pe urma cărora fondurile ar trebui să beneficieze, considerăm că ieşirea din Rusia este o decizie aflată în interesul acţionarilor”, a spus un oficial al Danske Bank.

Valoarea activelor deţinute de fonduri a rămas la un nivel scăzut şi analiştii nu se aşteaptă la o creştere în viitorul apropiat. Costul lichidării fondurilor care ies din Rusia va fi suportat direct de companie.

Nordea Funds, un alt nume important al managerilor europeni de fonduri de investiţii a anunţat că va renunţa la toate planurile investiţionale şi îşi va face ieşire din Rusia. Prima plată către acţionari este programată pentru data de 31 august.

„În funcţie de felul în care se comportă piaţa şi de sancţiuni, putem afirma că va dura mai mult timp pentru ca toate participaţiile fondului să fie vândute”, au declarat oficiali ai Nordea.

Pe lista managerilor de asseturi care renunţă la Rusia se află şi gigantul britanic Jupiter, care a cerut autorităţilor să aprobe închiderea fondului său şi care va trece la lichidare odată ce cererea va fi aprobată.

Investitorii străini care pompau bani în fonduri speculative şi în fondurile de pensii deţineau aproape 170 de miliarde de dolari în active ruseşti la finalul lui 2021. Giganţi precum JPMorgan, BlackRock sau UBS au îngheţat fondurile cu deţineri de active ruseşti de la începutul invaziei, însă nu au anunţat încă un exit complet.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#exit #investitori #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.