Economist rus: „Pentru industria lui Putin, criza cea mai severă va veni din vară”

Economistul rus Natalia Zubarevici susține, într-un interviu acordat cotidianului „Le Monde“ că multe sectoare vor fi foarte afectate de sancțiuni, în special cele dependente de componente și echipamente străine.

Natalia Zubarevici este economist și geograf rus specializat în dezvoltarea socio-economică regională. Este profesor la Departamentul de Geografie Economică și Socială a Rusiei, la Universitatea de Stat din Moscova.

Ea pune rezistența economiei ruse de până acum pe faptul că Rusia primește un flux imens de dolari și euro pentru exporturile sale de hidrocarburi. Importurile, pe de altă parte, au fost reduse drastic, ceea ce înseamnă că acești euro și dolari nu sunt folosiți. Totodată, autoritățile au interzis vânzarea de active străine și scoaterea de monedă din țară. Rubla, de facto, nu mai este convertibilă – rata sa este artificială.

Cât despre penuria de alimente, economista rusă spune că a existat un scurt moment de panică la începutul lunii martie, dar asta s-a terminat și nu vor lipsi mărfurile de bază.

„Rusia este capabilă să-și aprovizioneze populația cu cereale, zahăr, ulei de floarea soarelui, carne de pasăre, porc… Carnea de vită este mai complicat, vine din America Latină. Cu toate acestea, încă nu suntem siguri ce se va întâmpla cu importurile.

Cacao, cafea, ceai… Prețurile la tot ce se produce în străinătate cresc brusc, chiar și fără sancțiuni directe asupra acestor produse. Problema este una de logistică.

Există, de asemenea, o zonă gri foarte importantă pentru acele produse fabricate în Rusia, dar cu componente străine. De exemplu, Indonezia a interzis exportul de ulei de palmier în Rusia, ceva care este folosit la fabricarea brânzei. La fel și în agricultură, este nevoie de materiale occidentale precum semințele și agenții de fermentare. Și aici, logistica pune o problemă“, spune ea.

Cel mai vizibil efect al sancțiunilor pentru populația rusă este inflația ridicată, care vine pe lângă anii de scădere a nivelului de trai.
Potrivit statisticilor oficiale, veniturile reale ale Rusiei au scăzut cu aproape 10% între 2014 și 2020. Situația s-a îmbunătățit puțin de atunci, dar mai ales la Moscova și Sankt Petersburg. De la începutul anului 2022, tendința este din nou descendentă și ar putea fi de 5% sau 10% până la sfârșitul anului.

„Criza actuală se adaugă la această situație care se deteriorează. Între decembrie 2021 și martie 2022, inflația a fost de 17%, și chiar mai mare pentru alimente. Cei mai săraci suferă cel mai mult, dar sunt și cei mai obișnuiți să cultive grădini de legume.

De asemenea, nu cumpără acele produse ale căror prețuri au explodat cu adevărat, cum ar fi mașinile, gadgeturile electronice etc. Nu trebuie să uităm că aceasta este a patra criză din ultimii cincisprezece ani. Oamenii sunt obișnuiți să devină mai săraci“, explică economista.

#prabusire #economie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul comercial dintre SUA și China escaladează din nou. Ministerul Finanțelor din China a anunțat majorarea tarifelor vamale pentru importurile din Statele Unite de la 84% la 125%, ca răspuns la ultimele măsuri agresive impuse de Washington. Într-un mesaj cu subînțeles clar, autoritățile chineze au transmis că nu vor mai răspunde provocărilor viitoare venite din partea fostului președinte Donald Trump, notează The Wall Street Journal.

„Într-un război al tarifelor nu există învingători”, a declarat președintele Xi Jinping într-o întâlnire cu premierul Spaniei, Pedro Sánchez. Xi a subliniat că China se bazează pe forțele proprii și nu se teme de presiuni incorecte, iar în același timp a făcut apel la cooperare cu Uniunea Europeană pentru a combate „intimidarea unilaterală”.

Noua taxă de 125% impusă de Beijing vine ca replică directă la anunțul administrației Trump, care a crescut la rândul său tarifele pentru importurile din China până la 145%, adăugând 125% peste un tarif inițial de 20%. Justificarea americană: lipsa de reacție a Beijingului în combaterea traficului internațional cu fentanil.

Între timp, Trump a amânat pentru 90 de zile aplicarea unor taxe majorate pentru alte țări, însă un nou tarif general de 10% pentru toate importurile a intrat deja în vigoare, iar tarifele de 25% pentru oțelul, aluminiul și autoturismele provenite din Canada și Mexic au fost păstrate.

În 2024, comerțul bilateral dintre SUA și China a însumat 582 miliarde de dolari, China furnizând 13% din totalul importurilor americane. Însă, potrivit The Wall Street Journal, conflictul comercial deja își face simțite efectele: companiile americane anulează comenzi, iar furnizorii chinezi trimit muncitorii în concedii forțate.

Printre cei afectați se numără și Arlen Nerkessyan, importator de echipamente de bucătărie din California, care a declarat că și-a anulat ultima comandă, dar prea târziu: „Dacă nu se încheie acest război, acesta va fi ultimul meu import din China”. El spune că, pentru a supraviețui, va fi nevoit să concedieze majoritatea celor nouă angajați ai săi și să reducă drastic cheltuielile.

Bloomberg notează că și Amazon a suspendat comenzi pentru șezlonguri, scutere, aparate de aer condiționat și alte produse fabricate în China și Asia, în urma anunțului de pe 2 aprilie privind noile tarife.

Escaladarea rapidă a conflictului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii ar putea avea efecte globale masive, afectând lanțurile de aprovizionare și accelerând procesul de decuplare economică între SUA și China.