Economist rus: „Pentru industria lui Putin, criza cea mai severă va veni din vară”

Economistul rus Natalia Zubarevici susține, într-un interviu acordat cotidianului „Le Monde“ că multe sectoare vor fi foarte afectate de sancțiuni, în special cele dependente de componente și echipamente străine.

Natalia Zubarevici este economist și geograf rus specializat în dezvoltarea socio-economică regională. Este profesor la Departamentul de Geografie Economică și Socială a Rusiei, la Universitatea de Stat din Moscova.

Ea pune rezistența economiei ruse de până acum pe faptul că Rusia primește un flux imens de dolari și euro pentru exporturile sale de hidrocarburi. Importurile, pe de altă parte, au fost reduse drastic, ceea ce înseamnă că acești euro și dolari nu sunt folosiți. Totodată, autoritățile au interzis vânzarea de active străine și scoaterea de monedă din țară. Rubla, de facto, nu mai este convertibilă – rata sa este artificială.

Cât despre penuria de alimente, economista rusă spune că a existat un scurt moment de panică la începutul lunii martie, dar asta s-a terminat și nu vor lipsi mărfurile de bază.

„Rusia este capabilă să-și aprovizioneze populația cu cereale, zahăr, ulei de floarea soarelui, carne de pasăre, porc… Carnea de vită este mai complicat, vine din America Latină. Cu toate acestea, încă nu suntem siguri ce se va întâmpla cu importurile.

Cacao, cafea, ceai… Prețurile la tot ce se produce în străinătate cresc brusc, chiar și fără sancțiuni directe asupra acestor produse. Problema este una de logistică.

Există, de asemenea, o zonă gri foarte importantă pentru acele produse fabricate în Rusia, dar cu componente străine. De exemplu, Indonezia a interzis exportul de ulei de palmier în Rusia, ceva care este folosit la fabricarea brânzei. La fel și în agricultură, este nevoie de materiale occidentale precum semințele și agenții de fermentare. Și aici, logistica pune o problemă“, spune ea.

Cel mai vizibil efect al sancțiunilor pentru populația rusă este inflația ridicată, care vine pe lângă anii de scădere a nivelului de trai.
Potrivit statisticilor oficiale, veniturile reale ale Rusiei au scăzut cu aproape 10% între 2014 și 2020. Situația s-a îmbunătățit puțin de atunci, dar mai ales la Moscova și Sankt Petersburg. De la începutul anului 2022, tendința este din nou descendentă și ar putea fi de 5% sau 10% până la sfârșitul anului.

„Criza actuală se adaugă la această situație care se deteriorează. Între decembrie 2021 și martie 2022, inflația a fost de 17%, și chiar mai mare pentru alimente. Cei mai săraci suferă cel mai mult, dar sunt și cei mai obișnuiți să cultive grădini de legume.

De asemenea, nu cumpără acele produse ale căror prețuri au explodat cu adevărat, cum ar fi mașinile, gadgeturile electronice etc. Nu trebuie să uităm că aceasta este a patra criză din ultimii cincisprezece ani. Oamenii sunt obișnuiți să devină mai săraci“, explică economista.

#prabusire #economie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La patru luni de la înghețurile devastatoare care au afectat masiv culturile agricole din sudul Moldovei, Guvernul nu a întreprins nicio măsură concretă pentru salvarea fermierilor, avertizează Asociația „Forța Fermierilor”. Într-un comunicat public, organizația trage un semnal de alarmă privind riscul dispariției în masă a exploatațiilor agricole, în special a celor micro, mici și mijlocii.

„Realitatea din teren este una de criză totală. Seceta persistentă, lipsa precipitațiilor și înghețurile de primăvară au compromis complet culturile de grâu și rapiță. Chiar și sistemele moderne precum no-till cedează. Agricultura sudului este în colaps, iar Guvernul tace”, se arată în mesajul fermierilor.

Fermierii din raioanele Ștefan Vodă, Cahul și Căușeni se confruntă deja cu o criză agricolă fără precedent, iar lipsa precipitațiilor în următoarele două săptămâni ar putea extinde dezastrul și în alte regiuni.

Asociația acuză Executivul de inacțiune deliberată, cerând: declararea stării de urgență agricolă în sudul țării, rambursarea integrală a TVA-ului acumulat de fermierii afectați, returnarea accizei la motorina utilizată în agricultură și lansarea unor programe reale de sprijin și reziliență climatică.

În schimb, susține organizația, Guvernul propune „soluții ridicole”, precum cultivarea experimentală de sorg pe 1–2 hectare, „ca oamenii să nu moară de foame și să aibă cu ce hrăni câteva păsări”.

„Este o bătaie de joc față de niște oameni disperați. În loc să sprijine agricultura, autoritățile asistă pasiv la falimentul ei, încurajând, prin neintervenție, preluarea masivă a terenurilor de către agroholdinguri”, avertizează „Forța Fermierilor”.

Asociația susține că guvernarea a reușit „performanța” de a cultiva doar ura față de agricultori, lucru vizibil în migrația masivă a lucrătorilor agricoli și în pierderea forței de muncă din sate.

„Nu facem politică, ci semnalăm prăbușirea unui sector vital. Dacă nu se intervine urgent, zeci de mii de fermieri vor dispărea, iar consecințele economice și sociale vor fi ireversibile”, se arată în mesajul fermierilor.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă a declarat că: „Guvernul ca întotdeauna va susține fermierii care au suferit pierderi. Este poziția noastră oficială. A vorbit și premierul și ministra agriculturii. Guvernul va investi în agricultura performantă”.