Economist rus: „Pentru industria lui Putin, criza cea mai severă va veni din vară”

Economistul rus Natalia Zubarevici susține, într-un interviu acordat cotidianului „Le Monde“ că multe sectoare vor fi foarte afectate de sancțiuni, în special cele dependente de componente și echipamente străine.

Natalia Zubarevici este economist și geograf rus specializat în dezvoltarea socio-economică regională. Este profesor la Departamentul de Geografie Economică și Socială a Rusiei, la Universitatea de Stat din Moscova.

Ea pune rezistența economiei ruse de până acum pe faptul că Rusia primește un flux imens de dolari și euro pentru exporturile sale de hidrocarburi. Importurile, pe de altă parte, au fost reduse drastic, ceea ce înseamnă că acești euro și dolari nu sunt folosiți. Totodată, autoritățile au interzis vânzarea de active străine și scoaterea de monedă din țară. Rubla, de facto, nu mai este convertibilă – rata sa este artificială.

Cât despre penuria de alimente, economista rusă spune că a existat un scurt moment de panică la începutul lunii martie, dar asta s-a terminat și nu vor lipsi mărfurile de bază.

„Rusia este capabilă să-și aprovizioneze populația cu cereale, zahăr, ulei de floarea soarelui, carne de pasăre, porc… Carnea de vită este mai complicat, vine din America Latină. Cu toate acestea, încă nu suntem siguri ce se va întâmpla cu importurile.

Cacao, cafea, ceai… Prețurile la tot ce se produce în străinătate cresc brusc, chiar și fără sancțiuni directe asupra acestor produse. Problema este una de logistică.

Există, de asemenea, o zonă gri foarte importantă pentru acele produse fabricate în Rusia, dar cu componente străine. De exemplu, Indonezia a interzis exportul de ulei de palmier în Rusia, ceva care este folosit la fabricarea brânzei. La fel și în agricultură, este nevoie de materiale occidentale precum semințele și agenții de fermentare. Și aici, logistica pune o problemă“, spune ea.

Cel mai vizibil efect al sancțiunilor pentru populația rusă este inflația ridicată, care vine pe lângă anii de scădere a nivelului de trai.
Potrivit statisticilor oficiale, veniturile reale ale Rusiei au scăzut cu aproape 10% între 2014 și 2020. Situația s-a îmbunătățit puțin de atunci, dar mai ales la Moscova și Sankt Petersburg. De la începutul anului 2022, tendința este din nou descendentă și ar putea fi de 5% sau 10% până la sfârșitul anului.

„Criza actuală se adaugă la această situație care se deteriorează. Între decembrie 2021 și martie 2022, inflația a fost de 17%, și chiar mai mare pentru alimente. Cei mai săraci suferă cel mai mult, dar sunt și cei mai obișnuiți să cultive grădini de legume.

De asemenea, nu cumpără acele produse ale căror prețuri au explodat cu adevărat, cum ar fi mașinile, gadgeturile electronice etc. Nu trebuie să uităm că aceasta este a patra criză din ultimii cincisprezece ani. Oamenii sunt obișnuiți să devină mai săraci“, explică economista.

#prabusire #economie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.

#datoria externă #banca Mondială