Investigație RISE: Un moldovean a fost sancționat în SUA pentru legături cu oligarhi ruși. Are afaceri la Chișinău

19 Mai 2022, 15:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
19 Mai 2022, 15:56 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Alexandr Okulov este primul om de afaceri moldovean care a fost sancționat în SUA după ce a început războiul din Ucraina. Restricțiile care i se impun au survenit din cauza legăturilor pe care le are cu oligarhi ruși, iar o investigație RISE Moldova arată că acesta deține companii în țara noastră, în Kazahstan, Emiratele Arabe Unite și Federația Rusă, dar și o rețea globală care distribuie echipamente militare.

Businessmanul este originar din satul Răuţel, raionul Făleşti. Okulov a studiat la Liceul Internat Republican cu Profil Sportiv din Chișinău și l-a absolvit în 2000, apoi a intrat la Universitatea Liberă Internațională și a plecat în Franța, devenind campion la lupte libere al acestei țări. După patru ani, acesta a revenit în Moldova și a încercat să își creeze afaceri, dar a eșuat și a plecat la muncă la Moscova.

Potrivit investigației realizate de RISE, Trezoreria SUA susține că moldoveanul este „membru al consiliului de supraveghere al International Agency of Sovereign Development (ISAD)” și a călătorit în Africa împreună că o delegație a oligarhului rus Konstantin Malofeev, fiind apropiat de acesta. Potrivit lui Malofeev, ISAD oferă consiliere privind reformele economice și restructurarea activelor guvernelor țărilor în curs de dezvoltare din Africa. Conform RISE, sancțiunile impuse de americani lui Okulov vizează şi patru companii din Chișinău.

Jurnaliștii au stabilit că după ce i s-au aplicat măsurile, omul de afaceri și-a închis conturile de pe Facebook și Linkedin. Anterior, presa din Africa și Franța îl numea pe Okulov asistent sau partener al oligarhului Malofeev, însă acesta a infirmat declarațiile, precizând că l-a ajutat doar în cadrul unor întrevederi pe care le-a avut pe continentul african.

În 2011 Okulov a fost observat la o întrevedere a fostului premier Vlad Filat cu Robert Franchitti, şeful şi patronul corporației franceze MagForce, un mare producător şi furnizor de echipamente militare, se arată în investigație, jurnaliștii menționând că firma subsidiară din Moldova a încercat fără succes să câștige contracte de livrare a uniformelor pentru polițiștii, pompierii și militarii moldoveni.

În Republica Moldova Okulov deţine patru companii contra cărora SUA a aplicat sancțiuni: Lider Asig SRL – companie de asigurări care și-a desfășurat activitatea în 2013-2018, Lider Leasing SRL – organizație de microcreditare care și-a suspendat activitatea până în septembrie 2022, OKAF Trading SRL – întreprindere care se numea Proglobal Work și a câștigat în 2017-2019 câteva contracte de livrare a echipamentelor şi mijloacelor speciale pentru Poliţie, carabinieri și penitenciare, dar și Project Invest SRL – companie imobiliară.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.