Cahul Business Summit – Cum explorăm potențialul economic al regiunii de sud a Moldovei?

Perspectivele de dezvoltare economică a regiunii Cahul, oportunitățile de transformare digitală, precum și potențialul turistic din sudul țării vor fi principalele teme abordate la „Cahul Business Summit” – cel mai important eveniment local dedicat dezvoltării businessului din regiune. Summitul va avea loc în data de 25 mai și va aduna pe aceeași scenă oficiali guvernamentali, experți naționali, antreprenori, reprezentanți ai sectorului privat și pe toți cei interesați de dezvoltarea economică și digitală a regiunii. Evenimentul este organizat de către Primăria Municipiului Cahul, cu susținerea proiectului EU4Moldova: Startup City Cahul.

Corina Andronic, manageră a proiectul EU4Moldova:Startup City Cahul: „Cahul Business Summit este o premieră pentru această regiune și reprezintă o platformă de dialog importantă pentru toți actorii implicați în dezvoltarea regională. Or, acesta este unul dintre angajamentele noastre asumate în cadrul proiectului ”EU4Moldova:Startup City Cahul” – să contribuim la creșterea atractivității regiunii, dezvoltarea economică prin inovații, crearea oportunităților pentru antreprenorii locali, dar și la creșterea forței de muncă în regiune. Până la finalizarea proiectului, ne dorim să contribuim la creșterea nivelului de salarizare cu minimum 15%, precum și la ascensiunea sectorului IT local, care să reprezinte în următorii 3 ani cel puțin 5% din cel național.”

„Cahul Business Summit” va puncta modul în care domeniul tech, sectorul privat și autoritățile locale își pot uni forțele pentru dezvoltarea economică a regiunii, prin implementarea tehnologiilor în diferite domenii de activitate. De asemenea, va aborda agenda digitală locală, oportunitățile și perspectivele de cooperare regională, inclusiv transfrontalieră, precum și cerințele actuale de pe piața muncii în regiunea de sud.

Agenda summitului va cuprinde patru sesiuni tematice:

Investiții – portofoliu și oportunități pentru dezvoltarea economică a regiunii Cahul – sesiune în care va fi analizat lanțul valoric și clusterele în curs de dezvoltare în regiunea Cahul, precum și potențialul inovației și cel tech pentru zona de sud a țării;
Cererea de pe piața muncii în funcție de resurse umane și competențe – panel în care vor fi prezentate cererile de pe piața muncii, necesitățile antreprenorilor, abilitățile necesare pentru viitorii specialiști, precum și cele mai solicitate oferte educaționale în domeniul IT/tech;
Transformarea digitală a regiunii Cahul – sesiune în care vor fi prezentate instrumentele de transformare digitală aplicate în sectorul public, planurile în domeniul educației digitale, foaia de parcurs a Agenției de Guvernare Electronică, precum și acțiunile de implicare a cetățenilor în dezvoltarea locală;
Potențialul turistic al regiunii – panel în care vor fi puse în discuție oportunitățile digitale de dezvoltare a industriei turismului și va fi prezentată aplicația celor trei rute digitale cu diferite trasee turistice din regiunea Cahul.

Evenimentul va loc în satul Roșu din regiunea Cahul, însă va putea fi urmărit și online, începând cu ora 10:00 pe pagina de Facebook Startup City Cahul și pe site-ul de transmisiuni live www.privesc.eu.

Mai multe detalii pe www.cahul.ictsummit.md și www.startupcitycahul.md

Despre EU4Moldova: Startup City Cahul

„Cahul Business Summit” este organizat în cadrul EU Tech Days, de către proiectul EU4Moldova: Startup City Cahul, implementat de ATIC, cu susținea financiară a Uniunii Europene, în parteneriat cu Suedia.

„EU4Moldova: Startup City Cahul” abordează dezvoltarea socio-economică durabilă a municipiului Cahul și a localităților învecinate, care completează acoperirea regională a asistenței pentru dezvoltare acordată de Uniunea Europeană Republicii Moldova. Proiectul sprijină, în special, dezvoltarea economică prin inovare, antreprenoriatul, ocuparea forței de muncă pentru întreprinderile mici și mijlocii din afara capitalei și oferă, de asemenea, oportunități de studiu tinerilor, femeilor și fetelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM). Ca parte a proiectului, la Cahul va fi creat un centru regional de inovare și tehnologie – EU4Innovation Center – iar un grup larg de localnici vor deveni beneficiarii săi. Obiectivul centrului este de a avea un efect de stimulare în orașul Cahul și alte zone de dezvoltare din regiune. Mai multe detalii pot fi accesate pe www.startupcitycahul.md

#Cahul Business Summit #Startup City Cahul #dezvoltare economica #EU4Moldova #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salariile președintelui Republicii Moldova și ale prim-ministrului ar urma să fie majorate în cadrul reformei salarizării din sectorul bugetar. Ministrul Educației, Dan Perciun, consideră că actuala remunerare a celor mai înalți demnitari, de sub 20 de mii de lei lunar, nu corespunde responsabilităților funcțiilor pe care le ocupă. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, în contextul informațiilor potrivit cărora noua lege ar putea prevedea triplarea salariului șefului statului și dublarea celui al deputaților.

Întrebat despre eventualele majorări spectaculoase pentru conducerea țării, Dan Perciun a precizat că nu a văzut încă versiunea finală a proiectului și nu poate confirma cifrele vehiculate. Totuși, ministrul a apărat necesitatea unei revizuiri a salariilor pentru cele mai înalte funcții din stat.

„În cazul președintei chiar îmi pare de rizoriu să avem un salariu de sub 20.000 de lei”, a declarat Perciun.

Potrivit ministrului, salariile președintelui țării, prim-ministrului și președintelui Parlamentului au rămas practic înghețate ani la rând, în timp ce remunerarea altor categorii de funcționari și demnitari a fost ajustată.

Perciun a explicat că această situație este determinată de mecanismul de calcul prevăzut de actuala lege a salarizării. Deși președintele țării ocupă cea mai înaltă poziție în grila salarială, valoarea de referință utilizată pentru calculul remunerației a rămas la 1.400 de lei, ceea ce a menținut salariul la un nivel redus.

„De mult, sincer, cred eu, o creștere și o aranjare asumată logică a acestor plăți salariale”, a declarat ministrul, explicând că actuala remunerare nu reflectă complexitatea funcției prezidențiale.

Situația este similară și în cazul prim-ministrului. Dan Perciun a confirmat că șeful Guvernului are în prezent un salariu de sub 20.000 de lei, în condițiile în care miniștrii pot încasa peste 40.000 de lei lunar.

Ministrul Educației a explicat că această discrepanță a apărut după majorările operate anterior pentru angajații autorităților publice centrale, de care nu au beneficiat președintele țării, președintele Parlamentului și prim-ministrul.

În privința deputaților, Perciun a respins informațiile despre o eventuală dublare a veniturilor. Potrivit acestuia, schimbarea ar urma să vizeze mai degrabă structura remunerării decât creșterea efectivă a sumelor încasate.

Ministrul a explicat că, în prezent, salariul de bază al unui deputat este de aproximativ 20.000 de lei, însă parlamentarii beneficiază și de indemnizații pentru transport și asistență, astfel încât suma totală poate ajunge la 35.000–38.000 de lei lunar.

„Ceea ce o să se schimbe este că aceste indemnizații vor fi absorbite nemijlocit în salariu. Și în loc să fie date pe bucăți, vor fi date ca o singură plată salarială, așa cum avem noi toți”, a explicat Perciun.

Un alt argument invocat de ministru ține de contribuțiile sociale. În prezent, potrivit acestuia, pentru indemnizațiile de transport și asistență nu sunt achitate contribuții la bugetul asigurărilor sociale.

„Acei bani nu merg în fondul de pensii, nu merg nicăieri”, a afirmat ministrul, sugerând că includerea sumelor respective în salariu ar permite și impozitarea lor corespunzătoare.

Dan Perciun a recunoscut că majorarea salariilor celor mai înalți demnitari reprezintă un subiect politic sensibil, motiv pentru care ajustările au fost amânate de-a lungul anilor.

Declarațiile vin în contextul reformei sistemului unitar de salarizare din sectorul bugetar, pregătită de Ministerul Finanțelor. Proiectul a fost supus consultărilor publice în perioada 18 iunie – 2 iulie 2026 și urmărește corectarea discrepanțelor salariale dintre diferite categorii de angajați ai statului.