Cum UE va ajuta Republica Moldova să scape din ghearele Gazporm

România este văzută ca esențială pentru reușita planului Uniunii Europene de a pune capăt dependenței continentului de importurile de gaze naturale din Federația Rusă, inclusiv pentru asigurarea aprovizionării Ucrainei și Republicii Moldova, ca țară de tranzit al fluxurilor de gaze din alte surse, reiese din documentele planului REPowerEU al Comisiei Europene.

„Cele mai importante nevoi sunt cele legate de satisfacerea cererii din Europa Centrală și de Est și din nordul Germaniei, precum și de întărirea coridorului sudic de gaze. (…) De mare importanță pentru securitatea aprovizionării în Europa Centrală și de Est sunt două coridoare de gaze: coridorul Transbalcanic (Turcia-Bulgaria-România) și coridorul vertical (interconectorul Grecia-Bulgaria, interconectorul România-Bulgaria și BRUA), care vor facilita livrarea de gaze naturale din țări terțe (nemembre UE – n.r.)”, afirmă Bruxelles-ul.

Potrivit sursei citate, printre măsurile avute în vedere la nivel comunitar se numără asigurarea livrării de gaze în flux invers (reverse flow) din România către Ucraina și Republica Moldova, prin conducta transbalcanică. În plus, Comisia Europeană intenționează să le dea acces celor două țări, precum și statelor din Balcanii de Vest și din Parteneriatul Estic, la platforma UE de achiziții comune de gaze naturale.

„Pentru a întări nivelul de pregătire în caz de perturbare a aprovizionării, Comisia face apel la statele membre să își actualizeze planurile de urgență, să mărească capacitățile de livrare în flux invers de la vest la est până iarna viitoare și să încheie acorduri de solidaritate între țările vecine. În plus, va fi întocmit un plan coordonat la nivelul UE de reducere a consumului, pentru identificarea de criterii comune de întrerupere a furnizării, iar Comisia va emite îndrumări cu privire la criteriile de prioritizare a consumatorilor neprotejați”, se menționează în documente.

După cum a relatat Profit.ro, autoritățile din România discută încă din prima parte a anului cu cele din statele vecine Ungaria și Bulgaria, ale căror sisteme de transport al gazelor naturale sunt interconectate cu cel național românesc, încheierea de acorduri interguvernamentale privind luarea de măsuri solidare de întrajutorare în caz de criză a gazelor, măsuri care pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări pentru menținerea aprovizionării populației și clienților sociali.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #Gazprom #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, sistemul de educație timpurie din Republica Moldova a continuat să resimtă presiunea scăderii demografice și a infrastructurii insuficiente, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Potrivit acestora, în instituțiile de educație timpurie erau înscriși 127,2 mii de copii, în scădere cu 2,4 mii față de anul precedent – o diminuare de aproape 2%, accentuată în special în mediul rural.

Cele 1469 de instituții active (cu 10 mai puține decât în 2023) funcționează majoritar în sectorul public (98,9%), iar aproape trei sferturi dintre ele se află în zonele rurale, unde și reculul demografic este cel mai pronunțat. Instituțiile private sunt doar 16 la număr, toate localizate în mediul urban.

Structura rețelei educaționale include 769 de creșe-grădinițe, 595 de grădinițe, 89 de școli-grădinițe, 14 centre comunitare și doar două creșe propriu-zise. Cele mai afectate de reorganizări au fost unitățile din categoriile creșe-grădinițe și grădinițe, fiecare cu câte două-trei închideri comparativ cu anul anterior.

Mai mult de jumătate dintre copii (51,7%) frecventează grădinițe urbane, iar predominanța băieților este ușoară (51,9%). Distribuția pe vârste indică un număr relativ echilibrat între grupele de 3–6 ani, cu vârsta de 5 ani fiind cea mai frecventă (22,5%).

În același timp, accesul la educație timpurie rămâne inegal. Dacă în mediul urban media este de 91 de copii la 100 de locuri, în rural cifra scade la 59. Cele mai aglomerate instituții se regăsesc în Chișinău (99 copii/100 locuri), iar cele mai relaxate – în raionul Leova, cu doar 37 de copii la 100 de locuri.

Procesul educațional se desfășoară preponderent în limba română (85,1% dintre copii), iar limba rusă este utilizată în proporție de 14,9%. În rândul copiilor înscriși se regăsesc și circa 2.000 de beneficiari cu nevoi speciale: 300 de copii cu dizabilități și 1.700 cu cerințe educaționale speciale.

În ceea ce privește personalul, în anul 2024 au fost angajate 30,7 mii de persoane, dintre care 12,5 mii în funcții didactice și de conducere. Educatorii reprezintă cea mai numeroasă categorie (77,8%), iar 91,4% dintre cadre au studii în domeniul pedagogiei. Totuși, personalul tânăr este în scădere: doar 11,3% au sub 30 de ani, față de 12,2% în 2023, ceea ce reflectă o îmbătrânire lentă, dar sigură, a corpului profesoral. Raportul mediu a fost de 13,1 copii la un educator, cu diferențe între urban (14,1 copii) și rural (12,2 copii).

Dotările materiale rămân modeste. Din cele 7,2 mii de computere existente, doar 72,2% sunt utilizate în scopuri educaționale, iar 89,3% au conexiune la internet. Doar una din cinci instituții dispune de sală sportivă, iar 61,5% – de sală muzicală. Supraaglomerarea rămâne o problemă: doar 4,7% dintre săli sunt utilizate de o singură grupă de copii.

Aceste date confirmă tendințele demografice negative și provocările sistemice din educația timpurie, inclusiv subfinanțarea infrastructurii, dezechilibrele urbane-rurale și necesitatea unei strategii coerente pentru atragerea și menținerea cadrelor didactice tinere.