Germania este interesată de gazele naturale dintr-o ţară africană

Germania este interesată de proiecte comune cu Senegal privind gazele naturale, a anunţat cancelarul Olaf Scholz în timpul primului său turneu african.

Germania doreşte să se implice alături de Senegal în proiecte din domeniul gazelor naturale şi al energiei regenerabile, a declarat duminică cancelarul Olaf Scholz în timpul primei sale călătorii în Africa. Vizita se desfăşoară în contextul războiului din Ucraina şi al impactului acestuia asupra preţurilor la energie şi alimente.

Scholz a început turneul african în Senegal, care are rezerve de miliarde de metri cubi de gaz.

Astfel, Germania încearcă să îşi reducă dependenţa faţă de Rusia. Partea germană a iniţiat discuţii cu autorităţile senegaleze despre extracţia de gaze şi despre gazul natural lichefiat, a declarat Scholz.

„Este o chestiune care merită să fie urmărită intens”, a declarat acesta în cadrul unei conferinţe de presă cu preşedintele senegalez Macky Sall, adăugând că proiectele sunt în interesul comun al celor două ţări.

Scholz a mai spus că Germania este interesată de proiectele senegaleze de energie regenerabilă.

Vineri, un oficial guvernamental german a declarat că Germania ar putea contribui la explorarea unui câmp de gaze în Senegal.

Sall a declarat că Senegalul este pregătit să aprovizioneze piaţa europeană cu gaze. El a estimat că producţia Senegalului va ajunge la 2,5 milioane de tone anul viitor şi la 10 milioane de tone până în 2030.

„Totul este deschis şi suntem dornici să lucrăm cu Germania în acest context”, a spus Sall despre explorarea gazelor şi finanţarea proiectului.

Tot duminică, Scholz merge în Niger, de unde va zbura spre Johannesburg, luni seara, pentru ultima etapă a turneului său.

#Senegal #gaz #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.