Gestul incredibil al Kremlinului! A lovit economia Moldovei cu embargouri. Businessul a „îngropat” comerțul cu Rusia

Înainte de criza din Federația Rusă din 1998, comerțul moldovenilor cu rușii era de 58%. Așa o dependență de o singură țară Republica Moldova nu a avut nici până atunci, nici după. România deținea la acea vreme o cotă de 6,7%. După criza din 1998, din 2006, din 2013 și acum în 2022 după criza războiului din Ucraina, comerțul moldovenilor cu rușii a scăzut constant, constată economistul Veaceslva Ioniță.

Potrivit lui Ioniță, din 2006 și până în 2012 exporturile în Federația Rusă au cunoscut o recuperare, dar nu de durată. Din 2014, când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, Federația Rusă a impus sancțiuni Chișinăului, este în scădere continuă comerțul dintre cele două părți. În primele trei luni ale anului curent ponderea Federației Ruse în exporturile Republicii Moldova a ajuns la 5,4%.

Acum la capitolul piața de desfacere a mărfurilor moldovenești, Federația Rusă nu mai contează pentru Republica Moldova, cu excepția a două produse de bază: merele și strugurii. În schimb, România a crescut constant. După intrarea României în UE, Republica Moldova a fost beneficiarul indirect al acestui fapt. Companiile care au mers cu investiții în România s-au extins și în Republica Moldova. În prezent, ponderea României în exporturile Republicii Moldova este de 31,7%, sau o creștere de 4,7 ori față de 1997 și de 3 ori mai mult decât următoarele țări din clasament, Turcia și Italia, care deține câte 11% din cotă de export a Republicii Moldova”, a punctat economistul.

Exporturile moldovenești, în primele trei luni ale anului 2022, au cunoscut o creștere spectaculoasă. Importurile, s-au majorat și ele, însă nu ca volum, dar în ceea ce privește prețul. Comerțul extern al Republicii Moldova a fost influențat atât la capitolul exporturi, cât și la capitolul importuri, de contextul internațional legat de creșterea prețurilor, dar și de războiul din Ucraina.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#exporturi #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.