Leul pierde putere! Exportatorii își freacă palmele că-și pot crește profiturile

Săptămâna care a trecut a fost caracterizată de două procese simultane pe piața valutară: 1) aprecierea continua a valutei americane USD pe piețele internaționale 2) continuarea procesului de depreciere ușoară a leului moldovenesc față de principalele valute din țările cu care Moldova deține relații economice, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Leul moldovenesc s-a depreciat cu 1,6% față de 10 valute de bază din coșul valutar IVM-10 ajungând cu 2,7% mai slabă decât la începutul acestui an. De la începutul războiului din Ucraina, BNM a intervenit activ pe piața valutară, fapt ce a permis menținerea și chiar aprecierea valutei naționale față de principalele valute de referință din comerțului moldovenesc. Această apreciere a permis evitarea procesului de accelerare a inflației determinate de importuri. Însă pe de altă parte o valută puternică afectează exporturile moldovenești. Din acest motiv pentru noi este clară politica BNM de a relaxa puțin piața valutară, cea ce a dus la o depreciere ușoară a leului moldovenesc pe parcursul a ultimilor trei săptămâni.

În săptămâna care a trecut leul moldovenesc s-a depreciat față de 9 valute din coșul valutar, cu excepția lirei turcești, care trece printr-un proces lung de depreciere, iar inflația anuală în Turcia a ajuns la 70% în creștere cu 16% față de luna precedentă.

De la începutul anului leul moldovenesc s-a întărit față de 6 valute a principalelor parteneri comerciali ai Moldovei. Cel mai mult s-a apreciat față de lira turcească (+9,7%). Față de EURO leul moldovenesc în prezent este cu 0,8% mai puternic decât la începutul anului”, a explicat Ioniță.

Potrivit economistului, față de perechea valutară EURO&USD leul moldovenesc are o poziție stabilă în ultimii 7 ani. Astfel, chiar dacă pe parcursul anului asistăm la o fluctuație de +/- 10% față de aceste două valute, totuși în fiecare an cursul valutar față de EURO&USD este relativ la fel. În prezent avem o tendință clară de apreciere a dolarului american care este cu aproape 2 lei sau 11% mai puternic decât în ultimii ani. Euro din contra a înregistrat o depreciere ușoară în ultimii doi ani. Însă această evoluție este cel mai mult determinat de contextul internațional și mai puțin de cel local.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#coș valutar #leu #curs valutar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.