CEC împarte jackpot-ul electoral! Cât câștigă partidele intrate în Parlament

Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat, în cadrul ședinței de astăzi, cuantumul alocațiilor lunare de la bugetul de stat pentru partidele politice, aferente lunilor noiembrie și decembrie 2025, conform performanțelor obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Potrivit deciziei CEC, pentru fiecare vot valabil exprimat la scrutinul parlamentar, partidele politice vor primi 0,9988429 lei pentru cele două luni. În funcție de rezultatele înregistrate, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) va beneficia de aproximativ 792,5 mii de lei pe lună, Blocul Electoral Patriotic – circa 382 mii de lei pe lună, Blocul Alternativa – aproximativ 125,7 mii de lei pe lună, iar Partidul Nostru – în jur de 97,8 mii de lei pe lună.

CEC a stabilit și cuantumul suplimentar al alocațiilor destinate promovării reprezentării femeilor și tinerilor în Parlament. Pentru fiecare femeie aleasă efectiv, alocația este de 10.498,54 lei pentru două luni, iar pentru fiecare tânăr ales efectiv, suma se ridică la 21.580,34 lei.

Totodată, CEC anunță depsre suspendarea plății alocațiilor bugetare pentru mai multe formațiuni care au fost anterior sancționate și private de finanțare de la bugetul de stat pentru anumite perioade. Este vorba despre Partidul pentru Viitorul Moldovei, Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic, Partidul Național Liberal, Partidul Reîntregirii Naționale „ACASĂ” și Partidul „Democrația Acasă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#partide #bani #CEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.