Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), cu acordul Ministerului Justiției, a făcut un pas care ridică semne de întrebare, după ce a revocat refuzul de avizare a Asociației Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova „MORA”, organizație despre care anterior autoritățile au consemnat presupuse legături cu structuri din Federația Rusă.

Decizia vine în urma unei tranzacții de împăcare confirmate pe 24 iulie de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Prin documentul semnat la 28 iulie de directorul AGEPI, Iulian Iorga, este anulată Decizia nr. 22/75 din 22 ianuarie 2026, iar procedura de avizare este reluată prin reexaminarea cererii depuse de MORA încă din noiembrie 2022.

Mai mult, AGEPI a dispus reluarea procedurii și a solicitat reprezentanților MORA să-și aducă documentele în conformitate în termen de doar două zile, după care dosarul urmează să fie analizat din nou.

Procesul a fost închis după ce MORA și AGEPI au semnat o tranzacție de împăcare. În schimbul reanalizării cererii, MORA a renunțat definitiv la toate pretențiile formulate împotriva AGEPI și Ministerului Justiției, inclusiv la eventualele despăgubiri și cheltuieli de judecată.

Instanța a motivat că încheierea tranzacției a fost determinată de apariția unor circumstanțe noi, respectiv ordonanța procurorului din 10 aprilie 2026 privind refuzul începerii urmăririi penale, rămasă definitivă prin necontestare.

Totuși, dosarul readuce în atenție constatările făcute anterior de instituțiile statului. Potrivit unor materiale documentate de CNA, AO MORA ar fi beneficiat, prin diferite mecanisme, de finanțare din partea RAO (Российское Авторское Общество) și VOIS (Всероссийская Организация Интеллектуальной Собственности) din Federația Rusă, precum și din partea GERA din Georgia.

Într-o investigație CNA, instituția susține că: „Urmare a verificărilor efectuate și probelor acumulate, există suspiciuni că AO „MORA”, AO „MORA-CONEX” și Fundația de Caritate „MORA” sunt create, finanțate și gestionate de către și în interesul lui Andrei Kricevskii, prin intermediul persoanelor interpuse Pădure Constantin și Gherman Stela”. Iar în hotărârea Judecătoriei Chișinău din 13 februarie se spune că: „La acest capitol, se reține că la materialele cauzei se regăsește încheierea ofițerului superior de investigații PCE al Direcției nr. 1 a Direcției Generale Combaterea Corupției din 26 ianuarie 2024 (…) inclusiv în partea interacțiunii AO «Mora» cu RAO, VOIS și alte persoane fizice/juridice, cât și elucidarea unui potențial de risc în legătură cu activitatea acestora pentru Republica Moldova”.

De asemenea, MORA ar fi obținut dreptul de utilizare a softului de monitorizare FONMIX, dezvoltat în Rusia și implementat în Republica Moldova prin compania Rozum SRL, administrată de cetățeanul belarus Alexei Gherasimov. Totodată, organizația a încheiat contracte cu RAO și VOIS privind administrarea colectivă a drepturilor artiștilor și remunerarea titularilor din Federația Rusă.

Materialele CNA mai arată că patru asociații de gestiune colectivă ar fi fost create, finanțate și administrate în interesul lui Andrei Kricevski, indicat drept beneficiar efectiv al structurilor RAO și VOIS.

„De menţionat că, potrivit notificării CNA cu nr. 02/09-2121 din 09.02.2024, AGEPI a fost informată despre constatarea cu certitudine că AO MORA”, AO „MORA-CONEX”, AO ,,VICTORIA LEGALITĂȚII” şi AO „CANTORIUM”, sunt înregistrate, finanţate şi gestionate în interesele lui Andrei Kricevskii prin intermediul lui şi persoanele interpose din anturajul său. Totodată, în notificare se menționează că „Serviciul de Informații și Securitate a elucidat un potențial risc în legătură cu profilul lui Andrei Kricevskii, care în virtutea funcțiilor şi relaţiilor acestuia pe teritoriul Federației Ruse, conexiunilor cu grupuri şi persoane care ar putea prezenta un risc pentru Republica Moldova”, potrivit deciziei AGEPI din 20 ianuarie 2026.

La rândul său, SIS a constatat existența unui potențial risc în legătură cu profilul cetățeanului rus Andrei Kricevski, invocând funcțiile și relațiile acestuia în Federația Rusă, precum și conexiunile cu grupuri și persoane care ar putea prezenta riscuri pentru securitatea Republicii Moldova. Anterior, Andrei Kricevski s-a aflat în Republica Moldova, unde a avut întrevederi la AGEPI, iar conducerea MORA a efectuat vizite la Moscova, la sediile RAO și VOIS.

BANI.MD relata încă din noiembrie 2021 că lansarea MORA a avut loc imediat după vizita în Republica Moldova a reprezentanților RAO și VOIS. La doar câteva zile după acele întrevederi, pe 22 octombrie 2021, Agenția Servicii Publice a înregistrat oficial Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova „MORA”.

Potrivit informațiilor publice, MORA a fost fondată de șase cetățeni ai Republicii Moldova – Stela Gherman, Dumitru Codreanu, Vadim Jora, Valentin Țurcan, Nicolae Chiroșca și Constantin Pădure. Presa a relatat anterior că niciunul dintre fondatori nu este autor sau interpret și nu avea experiență profesională în domeniul drepturilor de autor și conexe, activând în alte domenii de activitate.