Sorosgate la Sofia! Speculantul miliardar, anchetat de o comisie parlamentară

06 Nov. 2025, 17:20
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2025, 17:20 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Parlamentul Bulgariei a înființat o comisie de anchetă privind presupusa influență în țară a miliardarului și filantropului american George Soros. Măsura a fost promovată de un oligarh aflat, din motive de corupție, pe lista de sancțiuni a Occidentului, dar a fost susținută de guvernul de la Sofia și de opoziția ultranaționalistă și prorusă, scrie joi agenția de presă EFE citată de hotnews.ro.

Comisia, aprobată miercuri după-amiază, a primit sprijinul a 111 din cei 205 deputați prezenți și a avut parte de 51 de voturi împotrivă și 43 de abțineri, conform ziarului Banker.

Înființarea comisiei sa a fost impulsionată de partidul DPS-Nou Început, condus de Delian Peevski, un oligarh sancționat de SUA și Regatul Unit pentru corupție.

Această formațiune sprijină guvernul de coaliție format din partidul conservator-populist GERB, Partidul Socialist, prorus, și formațiunea antisistem ITN.

Măsura a fost criticată de opoziția proeuropeană Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică (PP-DB).

Comisia, care va lucra timp de trei luni, își propune să analizeze finanțarea și să stabilească presupuse legături ale lui Soros cu partide politice, magistrați, instituții de învățământ, mass-media, structuri de afaceri și autorități de stat, notează Agerpres.

Oligarhul Delian Peevski, despre care se consideră că controlează o parte din sistemul judiciar și presa din Bulgaria, a anunțat din ianuarie, înainte de formarea guvernului, că va „elibera” țara de influența lui Soros dacă va ajunge la putere.

Politicianul susține că Soros are legături cu Ivo Prokopiev, proprietarul a două dintre puținele instituții media care publică informații despre presupuse interese economice ascunse ale lui Peevski.

Fundația pentru o Societate Deschisă, creată de Soros, a fost înființată în Bulgaria în 1990, după căderea dictaturii comuniste și sprijină proiectele de educație, drepturile omului și antidiscriminare pentru minoritatea romă.

Comitetul Helsinki din Bulgaria, un ONG pentru drepturile omului, a denunțat faptul că această comisie se bazează pe „teoriile conspirației” și a susținut că Fundația Soros promovează democrația și combate corupția.

Criticarea lui Soros și a presupusei sale influențe a fost folosită de mult timp de politicienii bulgari atunci când trebuie să se apere împotriva acuzațiilor de corupție și rele practici.

Doi vicepremieri care au sprijinit crearea comisiei au fost directori ai Fundației pentru o Societate Deschisă, înainte de a intra în politică.

Agenția spaniolă de presă EFE amintește că presiunea din partea guvernului ungar a forțat Universitatea Central Europeană, fondată de Soros, să își mute sediul de la Budapesta la Viena în 2017.

George Soros, un miliardar evreu în vârstă de 94 de ani, născut în Ungaria, este o figură recurentă în campaniile electorale din Europa de Est, unde este acuzat de finanțarea rețelelor de jurnaliști și activiști care doresc să schimbe valorile tradiționale.

De asemenea, administrația președintelui Donald Trump a deschis investigații asupra fundației conduse de Soros.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Sept. 2026, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.