Percheziții în dosarul țeparilor TUX! Cuplul Samoil, foști din MAI, „vizitați” de INI, dar scapă de arest

Zeci de percheziții și mai multe rețineri au avut loc joi dimineață în cadrul anchetei privind presupusa piramidă financiară TUX, informează surse apropiate investigației, citate de PulsMedia.MD.

Potrivit acestora, ofițerii Inspectoratului Național de Investigații (INI) și procurorii au efectuat aproximativ 30 de percheziții autorizate în diferite localități din țară, în urma cărora au fost reținute pentru 72 de ore șapte persoane.

Printre cei vizați se numără și Valentin și Antonina Samoil, foști angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, însă aceștia nu au fost reținuți, deoarece ar fi decis să colaboreze cu ancheta.

Platforma TUX a fost promovată ca o aplicație de investiții și tranzacționare, dar în realitate ar fi funcționat ca o schemă piramidală. Sute de cetățeni și-ar fi plasat economiile, atrași de promisiunea unor câștiguri rapide, până când, în luna octombrie, sistemul s-a prăbușit.

Utilizatorii au primit un mesaj alarmant prin aplicație, prin care li se cerea să depună 100 USDT în termen de 24 de ore pentru a nu pierde accesul la conturi — sub pretextul unor „verificări KYC” (Know Your Customer). În realitate, aceste „taxe de conformitate” erau nefondate legal și făceau parte dintr-un mecanism de extorcare a unor sume suplimentare.

Ulterior, conturile au fost blocate, iar fondurile inaccesibile.

Surse judiciare susțin că în „plasa TUX” ar fi căzut inclusiv angajați ai statului – polițiști, vameși și funcționari, care au investit sume semnificative în valută.

Rulajul total al platformei în Republica Moldova este estimat la circa 48 de milioane de euro, ceea ce face din cazul TUX unul dintre cele mai mari scandaluri financiare din ultimii ani.

Antonina Samoil a negat public orice implicare în conducerea sau gestionarea fondurilor TUX, susținând că acuzațiile sunt „speculative și nefondate”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.