Războiul imobiliar. Cât costă să închiriezi şi să cumperi apartamente în Kiev şi Liov

Proprietarii de apartamente sunt nevoiţi să facă reduceri mari în oraşe importante ca Liov şi Kiev, din cauza războiului din Ucraina, anunţă Aleph News.

Războiul din Rusia face ravagii şi în domeniul imobiliar. Proprietarii de apartamente sunt nevoiţi să facă reduceri imense în oraşe importante ca Liov şi Kiev. Preţurile au scăzut dramatic în Kiev, capitala Ucrainei, oamenii temându-se să mai investească bani în apartamente sau în chirii. Dovada: un apartament din Kiev, într-o zonă de lux, se închiriază cu 240 de euro pe lună.

Situaţia este asemănătoare în Liov şi în alte oraşe din vestul Ucrainei, unde salariile sunt mai apropiate de Europa, într-o ţară unde pensia este în medie 70 de euro, iar salariul minim nu trece de 190 de euro.

După eliberarea zonei Kiev de ocupanţii ruşi, unii locuitori au revenit, însă nu este loc de afaceri imobiliare. Vânzările de apartamente s-au blocat din cauza războiului, iar chiriile s-au prăbuşit.

Vitaliy Demchenko, agent imobiliar în Kiev, ajută zece persoane să-şi închirieze casele, însă a primit un singur telefon din partea unui potenţial chiriaş. Preţurile mult mai mici nu atrag pe nimeni, din cauza războiului.

Zone bune ale Kievului, unde chiria era aproape 300 de euro pe lună, nu mai sunt atractive pentru oameni nici măcar pentru 180 de euro pe lună.

„Nimeni nu vrea să închirieze un apartament chiar şi la astfel de preţuri”, a explicat Demchenko. În trei luni, valoarea apartamentelor şi a chiriilor a scăzut cu peste 30%.

În Liov, deşi oraşul pare ferit de război, situaţia este la fel de proastă. După invazia rusă a Ucrainei, piaţa imobiliară din Liov a „explodat” din cauza locuitorilor din Kiev şi alte zone ale Ucrainei care fugeau de război şi erau dispuşi să plătească oricât pentru o chirie. În acel moment, chiria în Liov pentru un apartament cu o singură cameră sărea de 950 de euro pe lună. Bucuria nu a ţinut mult, după eliberarea zonei Kiev, pentru că oamenii s-au întors acasă, iar acum apartamentele în Liov se închiriază cu aproximativ 250 de euro pe lună.

Agentul imobiliar Ruslana Artim spune că piaţa imobiliară s-a prăbuşit deja cu 30-40%.

O situaţie similară se observă şi în alte oraşe din vestul Ucrainei. Potrivit agenţiilor imobiliare, în Ivano-Frankivsk un apartament cu două camere se poate închiria cu 280 de euro pe lună. În Kalush, la 30 de kilometri de Frankivsk, un apartament cu un dormitor poate fi închiriat mult mai ieftin, pentru 90 de euro, în timp ce un apartament cu două dormitoare, pentru 190 de euro pe lună.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.