Dinspre Rusia spre Europa, pariul câștigător al vinurilor din Republica Moldova

În micul sat Pereni din Republica Moldova, Nicolae Tronciu și-a lansat propria sa marcă de vin, în urmă cu patru ani, prin comercializarea în Europa, mai degrabă decât în Rusia, clientul tradițional al Republicii Moldova, o decizie care dă rezultate în contextul războiului din Ucraina, informează AFP.

„Vând în principal în Europa, mai ales în România” explică acest agronom de profesie, a cărui vie este amplasată la aproximativ 50 de kilometri de granița cu Ucraina, scrie Agerpres.

În vârstă de 71 de ani, Nicolae Tronciu, a cărui soție s-a născut într-un lagăr din Siberia unde părinții ei au fost deportați, este obișnuit cu bulversările geopolitice în această țară cu 2,6 milioane de locuitori care se numără printre cei mai mari 20 de producători mondiali de vin, grație unui climat propice. „Tradițional, eram orientați spre piața rusească, însă acolo prețurile sunt mai mici…În UE poți cere un preț mai mare pentru vin dar acolo accentul se pune pe calitate. Viitorul este în Europa”, spune Nicolae Tronciu.

Embargourile succesive impuse de Rusia în ultimele decenii, ca represalii la decizia autorităților de la Chișinău de a se apropia de UE, i-au determinat și pe viticultorii din țara vecină să se reorienteze și ei. Bruxelles-ul a accelerat această mișcare prin eliminarea taxelor vamale, pentru ca în 2014 să încheie cu Chișinăul un acord bilateral de liber schimb pentru produsele viticole. Transformarea a fost una radicală, în 2021 Rusia a fost responsabilă pentru 10% din exporturile de vin ale Republicii Moldova , în scădere de la 80% la începutul anilor 2000, arată cifrele publicate de Ministerul Agriculturii din Republica Moldova.

În paralel, anul trecut Republica Moldova a livrat 120 de milioane de litri către țările din Europa, față de 8,6 milioane de litri Rusiei. „Înainte de embargoul rusesc din 2006, țara nu cunoștea termenul ‘diversificarea pieței’. Astăzi exportă în fiecare an aproape 68 de milioane de sticle de vin în peste 70 de țări”, subliniază Sergiu Gherciu, secretar de stat la Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Principalul producător de vin din Republica Moldova, Grupul Purcari, a adoptat chiar și o poziție politică împotriva influenței rusești cu un vin denumit „Freedom Blend”. „În 2014 am conceput „Freedom Blend”, bazat pe trei soiuri de struguri din Georgia, Ucraina și Republica Moldova, Saperavi, Bastardo și Rara Neagră. Acest vin este un simbol al celor trei țări care se luptă pentru libertatea lor”, spune Eugen Comendant, director de operațiuni la Purcari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#exporturi #vinuri #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.