Dinspre Rusia spre Europa, pariul câștigător al vinurilor din Republica Moldova

În micul sat Pereni din Republica Moldova, Nicolae Tronciu și-a lansat propria sa marcă de vin, în urmă cu patru ani, prin comercializarea în Europa, mai degrabă decât în Rusia, clientul tradițional al Republicii Moldova, o decizie care dă rezultate în contextul războiului din Ucraina, informează AFP.

„Vând în principal în Europa, mai ales în România” explică acest agronom de profesie, a cărui vie este amplasată la aproximativ 50 de kilometri de granița cu Ucraina, scrie Agerpres.

În vârstă de 71 de ani, Nicolae Tronciu, a cărui soție s-a născut într-un lagăr din Siberia unde părinții ei au fost deportați, este obișnuit cu bulversările geopolitice în această țară cu 2,6 milioane de locuitori care se numără printre cei mai mari 20 de producători mondiali de vin, grație unui climat propice. „Tradițional, eram orientați spre piața rusească, însă acolo prețurile sunt mai mici…În UE poți cere un preț mai mare pentru vin dar acolo accentul se pune pe calitate. Viitorul este în Europa”, spune Nicolae Tronciu.

Embargourile succesive impuse de Rusia în ultimele decenii, ca represalii la decizia autorităților de la Chișinău de a se apropia de UE, i-au determinat și pe viticultorii din țara vecină să se reorienteze și ei. Bruxelles-ul a accelerat această mișcare prin eliminarea taxelor vamale, pentru ca în 2014 să încheie cu Chișinăul un acord bilateral de liber schimb pentru produsele viticole. Transformarea a fost una radicală, în 2021 Rusia a fost responsabilă pentru 10% din exporturile de vin ale Republicii Moldova , în scădere de la 80% la începutul anilor 2000, arată cifrele publicate de Ministerul Agriculturii din Republica Moldova.

În paralel, anul trecut Republica Moldova a livrat 120 de milioane de litri către țările din Europa, față de 8,6 milioane de litri Rusiei. „Înainte de embargoul rusesc din 2006, țara nu cunoștea termenul ‘diversificarea pieței’. Astăzi exportă în fiecare an aproape 68 de milioane de sticle de vin în peste 70 de țări”, subliniază Sergiu Gherciu, secretar de stat la Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Principalul producător de vin din Republica Moldova, Grupul Purcari, a adoptat chiar și o poziție politică împotriva influenței rusești cu un vin denumit „Freedom Blend”. „În 2014 am conceput „Freedom Blend”, bazat pe trei soiuri de struguri din Georgia, Ucraina și Republica Moldova, Saperavi, Bastardo și Rara Neagră. Acest vin este un simbol al celor trei țări care se luptă pentru libertatea lor”, spune Eugen Comendant, director de operațiuni la Purcari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#exporturi #vinuri #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.