BNM a implementat o nouă versiune a SAPI pentru transferuri mai rapide și mai sigure

Astăzi, 23 mai 2022, a fost lansată noua versiune a Sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI). Proiectul de modernizare a SAPI, care a început în martie 2021, urmare a eforturilor depuse de toți participanții la proiect (Banca Națională, participanții SAPI, furnizorul soluției) a ajuns cu succes la etapa punerii în practică.

Modernizarea sistemului a cuprins componenta de software și hardware a SAPI, și a inclus separarea logică a sistemului de decontare pe baza brută în timp real (DBTR) şi a sistemului de compensare cu decontare pe bază netă (CDN). Suplimentar, a fost creată o nouă posibilitate de gestiune a limitelor de lichiditate de către participanți, migrarea mai avansată a mesajelor de plată (ISO 20022), precum și înlocuirea platformei hardware. Aceste schimbări vor asigura o creștere scontată a performanței sistemului.

Funcționalitățile noi ale SAPI oferă un grad superior de automatizare întregului lanț de plăți – de la inițierea acestora de către plătitor, până la recepționarea mijloacelor bănești de către beneficiar. Avantajele modernizării urmează să fie resimțite și apreciate, la fel, de utilizatorii serviciilor de plăți în lei moldovenești – persoanele fizice și cele juridice.

Potrivit Conceptului de dezvoltare a domeniului de plăți din Republica Moldova, modernizarea SAPI reprezintă o primă etapă a acțiunilor ce urmează a fi întreprinse de BNM, care va fi urmată de etapa a doua – implementarea la nivel național a plăților instante.

Proiectele sunt orientate spre dezvoltarea domeniului de plăți din Republica Moldova. Acestea urmăresc scopul de a facilita modernizarea serviciilor de plăți și de a oferi comunității financiare un sistem de plăți ce înglobează atât infrastructuri de înaltă performanță, cât și instrumente de plată moderne care ar corespunde necesităților consumatorilor.

SAPI a fost implementat în anul 2006 și este administrat și operat de BNM. În anul 2021, prin intermediul SAPI a fost procesat un volum total de 13,8 milioane tranzacții în valoare de 1083 miliarde lei, majorându-se atât ca număr (9,8 la sută), cât și ca valoare (0,7 la sută) comparativ cu anul 2020. Volumul mediu zilnic al operațiunilor în SAPI a constituit 54,6 mii de tranzacții în valoare de 4,3 miliarde lei.

Pe parcursul anului 2021, disponibilitatea medie a sistemului pentru participanți a constituit 99,9 la sută, ceea ce ilustrează capacitatea înaltă a SAPI, fără întreruperi sau incidente, pe durata programului de funcționare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#SAPI #tranzactii #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE