Decizia care îl scoate din minți pe fugarul Șor! I-a fost ridicată imunitatea pentru implicarea în jaful bancar

Imunitatea deputatului fugar Ilan Șor a fost ridicată în ședința de astăzi, 26 mai, a fost ridicată cu votul a 65 de deputați. Solicitarea de ridicare a imunității a fost solicitată de procurorul interimar Dumitru Robu. Este a dooua oară când Șor rămâne fără imunitate.

A fost pornită cauza penală pe numele deputatului Șor precum și a altor peroane care au participat la săvârșirea infracțiunii spălării banilor de un grup criminal organizat. Cauza a fost conexată la cauza penală „frauda bancară”. Deputatul Ilan Șor în perioada august 2012 – septembrie 2013 având creat un grup criminal organizat de sustragere a banilor din sistemul bancar a preluat controlul BEM, Unibank și Banca Socială. Controlul s-a realizat în scopul finanțării grupului infracțional al Vladimir Plahotniuc. Ilan Lor și-a coordonat planurile cu alte grupuri. Este vorba de Veaceslav Platon și Vladimir Andronachi. Sub pretext de a redresa situația de la BEM membrii organizației criminale au sustras bani de la BEM creând aparența unor investiții în bancă. O companie nerezidentă urma să răscumpere o parte din creditele neperformante or, membrii organizației criminale fiind asistați au obținut banii fraudulos pentru a-și spori proprietățile în țară și peste hotare. Iar povara a fost pusă pe umerii cetățenilor”, și-a argumentat cererea de ridicare a imunității Dumitru Robu.

Potrivit procurorului, ridicarea imunității lui Ilan Lor este necesară pentru urmărirea penală ce se impune în scopul împiedicării înstrăinării bunurilor dobândite fraudulos.

Procurorul general interimar Dumitru Robu a dat asigurări că dosarul în care deputații Partidului Șor Ilan Șor și Marina Tauber sunt cercetați pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari va fi diferit justiției întrucât acuzatorii de stat au identificat probe concludente.

Ultimele date ale Băncii Naționale arată că de la retragerea licenței celor trei bănci nu a fost recuperat niciun leul din banii furați. Până în prezent, lichidatorii băncilor au încasat 2,6 miliarde de lei din vânzarea activelor.

În anul 2014, cele trei bănci au fost delapidate de 1 miliard USD, iar BNM a acordat un credit de urgență în sumă de 14,2 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.