Grosu se amuză pe seama hoților miliardului din băncile moldovenești: Un grup criminal iubitor de bani

Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice numiri și imunități a prezentat la tribuna Parlamentului raportul comisiei cu privire la grupul infracțional implicat în jaful bancar din anul 2014 care prevede și ridicarea imunității deputatului Ilan Șor. Deputatul este bănuit că ar fi făcut parte din grupul infracțional care a facilitat delapidarea Băncii de Economii, Unibank și a Băncii Sociale.

Deputații Partidului Șor s-au arătat revoltați de acuzațiile aduse și a spus că vor vota pentru ridicarea imunității deputatului Șor pentru a face claritate în cazul furtului miliardului.

În replică, președintele Parlamentului, Igor Grosu, în zeflemea, a spus că pentru a nu-i ofensa pe cei implicați în furtul miliardului ar trebui numiți „un grup criminal iubitor de bani. E o chestiune de preferință să fim atenți să nu obijduim cumva”.

Solicitarea de ridicare a imunității a fost solicitată de procurorul interimar Dumitru Robu în cadrul ședinței de astăzi, 26 mai, a Parlamentului.

În anul 2014, cele trei bănci au fost delapidate de 1 miliard USD, iar BNM a acordat un credit de urgență în sumă de 14,2 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#grup infracțional #Sor #imunitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.