Scandal între Polonia și Germania după ce Duda s-a plâns că Scholz și-a încălcat promisiunea de a da tancuri Varșoviei

26 Mai 2022, 23:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Mai 2022, 23:02 // Actual //  bani.md

Președintele polonez, Andrzej Duda, a acuzat guvernul german, marți, că nu s-a ținut de cuvânt și nu a livrat Poloniei tancuri noi drept compensație pentru tancurile din perioada sovietică pe care guvernul de la Varșovia le-a trimis Ucrainei, scrie Politico.

Luna trecută, cancelarul Olaf Scholz a inaugurat așa numitul „Ringtausch”, un aranjament prin care membrii NATO de pe Flancul Estic furnizează tancuri din perioada sovietică Ucrainei, în schimbul unor tancuri moderne fabricate în Germania, precum modelul „Leopard”.

Scholz și oficialii germani au argumentat că acest aranjament este avantajos pentru Ucraina pentru că soldații ucraineni care se luptă cu invadatorii ruși pot primi aceleași tancuri cu care sunt deja obișnuiți, în timp ce țările din estul NATO primesc tancuri noi.

În cadrul unui interviu oferit presei germane, Duda a spus că guvernul german nu și-a respectat angajamentul de a livra noi tancuri pentru a le înlocui pe cele exportate.

„Nu și-au onorat această promisiune. Și, sincer, suntem foarte dezamăgiți de asta”, a spus președintele polonez.

„Noi am furnizat Ucrainei un număr mare de tancuri pentru că credem că asta este responsabilitatea noastră ca vecini. Făcând asta, însă, ne-am micșorat propriul potențial militar și rezervele”, a continuat Duda.

Un purtător de cuvânt al ministerului german al apărării a transmis, luni, că Germania „este angajată într-un dialog constructiv cu aliații noștri polonezi pentru a vedea cum putem să le îndeplinim dorințele, având în vedere și posibilitățile noastre”.

„Mai este ceva de muncă”, a adăugat oficialul.

Un alt oficial german a sugerat că disputa cu Polonia ar avea legătură cu faptul că Varșovia își dorește tancuri mai noi – tancurile Leopard 2A4 pe care Cehia le primește au fost construite la sfârșitul anilor 1980, iar Polonia și-a exprimat interesul pentru obținerea de tancuri mai moderne, precum Leopard 2A6.

Liderii polonezi i-au mai atacat și cu alte ocazii pe omologii lor germani – marți, premierul polonez l-a criticat pe Olaf Sholz pentru faptul că nu a vizitat Kievul de când a început invazia.

„Cred că ar trebui să meargă acolo. E bine să vizitezi capitala unei țări care se luptă pentru a realiza cât de serioasă este situația, să vezi cât de important este tot ce întâmplă acolo”, a spus Morawiecki.

Scholz nu a mers în capitala Ucrainei de când a început războiul, argumentând că a fost acolo cu zece zile înainte de prima zi a invaziei și că nu are de gând să meargă doar „pentru o vizită rapidă și o ședință foto”.

„Dacă voi merge, atunci o voi face pentru ceva specific”, a spus Scholz.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

23 Sept. 2026, 11:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 11:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să exporte volume mari de grâu, însă transformarea materiei prime în produse cu valoare adăugată rămâne o provocare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit acestuia, disponibilitatea cerealelor nu este suficientă pentru ca procesarea să fie automat rentabilă, iar competitivitatea depinde de costurile de producție, calitate, ambalare, logistică și accesul la piețe.

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu de export a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Rija atrage însă atenția că majorarea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri sau comercianți, în condițiile în care logistica s-a scumpit și consumă o parte tot mai mare din marjă.

O vulnerabilitate este vizibilă în transportul feroviar. Exportul de grâu pe calea ferată a scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, adică cu aproape 94%. Analiza asociază prăbușirea cu blocajele pe direcția portului Reni și cu riscurile militare din regiune.

În același timp, aproape trei sferturi din exporturile de grâu au fost concentrate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești. Ponderea acestora a ajuns la 73,8%, ceea ce face comerțul moldovenesc dependent de funcționarea unui număr restrâns de rute logistice.

Situația arată diferit pe segmentul făinii. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone de făină, cu circa 4% mai puțin decât în perioada comparabilă din 2025. Încasările au constituit 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu lunar de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 21%. Pentru procesatori, această tendință pune presiune directă pe rentabilitate, în cazul în care prețul grâului, energia, logistica și celelalte costuri nu scad în același ritm.

În aceeași perioadă, Republica Moldova a importat 15.688 de tone de făină în valoare de 120,7 milioane de lei. Cantitativ, exporturile au depășit importurile cu 743 de tone, însă valoric balanța a rămas negativă.

Deficitul comercial la făină a ajuns astfel la 33,6 milioane de lei. Prețul mediu de import a constituit 7,69 lei/kg, cu aproximativ 45% mai mare decât media de export, de 5,30 lei/kg.

Rija explică această diferență prin structura diferită a produselor comercializate. Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată clienților industriali, în timp ce importă mai ales făină ambalată în cantități mici, destinată comerțului cu amănuntul. Marca, ambalajul, caracteristicile produsului și condițiile de livrare contribuie la diferența de preț.

Economistul subliniază că diferența de 45% nu poate fi interpretată drept un profit pe care morile locale l-ar putea recupera simplu prin ambalare, însă arată existența unui segment comercial cu valoare adăugată mai mare, care ar putea fi dezvoltat.

Ca exemplu, Rija indică modelul Turciei, unde legătura dintre materia primă și industria de procesare pentru export este susținută prin acces la stocuri și mecanisme de piață. Potrivit datelor invocate în analiză, Turcia a exportat în 2025 aproximativ 2,34 milioane de tone de făină, în valoare de 871 de milioane de dolari, iar pentru 2026 este evocată o posibilă creștere spre 3 milioane de tone.

Pentru Republica Moldova, cheia ar fi dezvoltarea întregului lanț: grâu cu proprietăți constante, stocuri finanțabile, utilaje eficiente, contracte stabile de vânzare, transport predictibil și o legătură mai bună între fermieri și procesatori.

La un consum orientativ de 1,3–1,35 tone de grâu pentru producerea unei tone de făină, rentabilitatea unei mori depinde de prețul efectiv al materiei prime, randamentul măcinării și veniturile obținute din produsele secundare, precum tărâțele.

Analiza mai arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină, ceea ce demonstrează că procesatorii locali au deja acces la piețe externe. Totodată, pe piața internă, estimată la circa 230.000 de tone anual, importurile de 25.000–30.000 de tone reprezintă un segment pentru care producătorii locali ar putea concura mai agresiv.