SUA ar putea aproba cea mai urgentă solicitare a Ucrainei: ”Fără acestea, nu vom putea”

27 Mai 2022, 07:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
27 Mai 2022, 07:39 // Actual //  Lupu Eduard

Cea mai urgentă nevoie a Ucrainei o reprezintă MLRS (sistem de lansare de rachete multiple) pentru a contrabalansa superioritatea Rusiei în ceea ce priveşte armamentul greu, a spus ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba, potrivit CNN. SUA discută despre trimiterea de sisteme avansate în Ucraina.

Situaţia militară în regiunile din est este „atât de disperată pe cât spun oamenii – chiar mai rea decât spun oamenii”, a afirmat Kuleba într-o sesiune live de întrebări şi răspunsuri pe Twitter, din Polonia.

Singurul răspuns care ar funcţiona, a spus el, ar fi cu „mai multe arme grele. Fără acestea, nu vor putea să-i împingem înapoi”.

El a numit decizia Washingtonului pe această problemă „crucială”.

Potrivit CNN, administraţia Biden se pregăteşte să crească nivelul armelor pe care le oferă Ucrainei, trimiţând sisteme avansate, de rachete cu rază lungă de acţiune, având în vedere că aceasta devine principala solicitare a ucrainenilor, potrivit mai multor oficiali.

Administraţia înclină spre a trimite sistemele ca parte dintr-un pachet mai mare de asistenţă militară şi de securitate pentru Ucraina, care ar putea fi anunţat deja săptămâna viitoare.

Pe lângă ministrul de Externe, şi alţi înalţi oficiali ucraineni, inclusiv preşedintele Volodimir Zelenski, au cerut în ultimele săptămâni SUA şi aliaţilor să asigure MLRS. Sistemul de arme fabricat în SUA poate lansa o ploaie de rachete la sute de kilometri – mult mai departe decât orice sistem pe care Ucraina îl are deja – ceea ce, susţin ucrainenii, ar putea fi revoluţionar în războiul cu Rusia.

Un alt sistem pe care Ucraina l-a cerut este HIMARS (sistem de rachete de artilerie de mare mobilitate), care este mai uşor şi este montat pe cadru de camion, fiind capabil să lanseze muniţii similare cu MLRS.

În ultimele săptămâni, Rusia a lovit greu Ucraina în est, unde ucrainenii sunt depăsiţi numeric şi din punctul de vedere al armelor, au spus oficiali ai acestui stat.

Totuşi, administraţia Biden a ezitat timp de mai multe săptămâni să trimită sistemele, în contextul îngrijorărilor ridicate în Consiliul Naţional de Securitate conform cărora Ucraina ar putea folosi aceste sisteme să atace în Rusia, au spus oficialii.

Problema a fost pe agenda celor două şedinţte de săptămâna trecută de la Casa Albă, la care membri adjuncţi ai cabinetului au stabilit să discute politica de securitate naţională, au afirmat oficialii. În centrul problemei a fost aceeaşi îngrijorare cu care se confruntă administraţia de la începutul războiului – dacă trimiterea de arme tot mai grele în Ucraina va fi privită de Rusia ca o provocare care ar putea declanşa vreun fel de ripostă la adresa SUA.

Se crede că Ucraina a dat deja mai multe lovituri peste graniţă, în Rusia, ceea ce oficialii ucraineni nici nu confirmă şi nici nu neagă. Oficiali ruşi au afirmat public că orice ameninţare la adresa ţării ar constitui o escaladare majoră şi au spus că ţările occidentale se transformă singure în ţinte legitime în război continuând să îi înarmeze pe ucraineni.

O altă îngrijorare majoră a administraţiei Biden a fost dacă SUA îşi poate permite să dea atâtea arme scumpe din stocurile militare, au spus sursele.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

24 Apr. 2024, 17:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
24 Apr. 2024, 17:31 // Actual //  Lupu Eduard

Un proiect esențial pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ce implică construirea unei linii electrice aeriene de 400 kV pentru interconectarea cu România, avansează cu sprijinul partenerilor externi. Comisia economie, buget și finanțe, împreună cu Comisia politică externă și integrare europeană, a examinat proiectul de ratificare a acordului de împrumut între Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru realizarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acordul de împrumut, în valoare de 30,8 milioane de euro, reprezentând 40% din bugetul total de 77 de milioane de euro al proiectului, va acoperi construcția liniei de 400 kV care va conecta localitățile Bălți și Suceava. Acest împrumut va avea o perioadă de rambursare de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani. Banca Europeană de Investiții va aloca încă 30,8 milioane de euro, prin realocarea unui cont de împrumut anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. În plus, Republica Moldova va primi un grant de 15,4 milioane de euro de la Uniunea Europeană, prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Proiectul nu doar va conecta rețelele electrice ale celor două țări, ci va include și reconstrucția stației electrice Bălți de 400 kV, precum și reabilitarea segmentelor de rețea electrică de transport din Republica Moldova. Aceste eforturi vor include înlocuirea elementelor de comutație și protecție, precum și a transformatoarelor electrice.

Această nouă interconexiune electrică reprezintă o etapă semnificativă în consolidarea legăturilor dintre Republica Moldova și România, având un impact pozitiv atât asupra securității energetice cât și asupra dezvoltării regionale și economice a ambelor țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău