Ce efect ar avea asupra prețurilor un embargou impus de UE asupra petrolului rusesc

Un embargou petrolier impus de UE asupra Rusei ar putea fi gestionat de statele europene, iar, după o creștere bruscă a prețului petrolului spre nivelul de 150 de dolari barilul, cotațiile ar urma să coboare până la nivelurile de acum în două luni, arată o analiză a Allianz Trade.

“Uniunea Europeană ar putea gestiona ușor un embargo asupra importurilor de petrol din Rusia. În aproximativ două luni, membrii OPEC ar putea crește producția de petrol la nivelurile din semestrul II din 2018 (ceea ce implică o creștere de 3,3 milioane de barili pe zi față de trimestrul 1 din 2022), iar Norvegia, SUA și Marea Britanie ar putea adăuga încă 0,5 milioane de barili pe zi la producția globală. Dacă UE ar implementa embargoul acum, ne-am aștepta la două luni de prețuri mai mari și volatile, după care ar trebui să revenim la nivelul actual”, conform analiștilor Allianz.

“Rusia furnizează aproximativ 3 milioane de barili pe zi (Mbb/zi) de petrol piețelor globale. Deși nu toată această cantitate ajunge în Europa, este un punct de referință util pentru volumul de petrol care ar trebui înlocuit de alți furnizori pentru a echilibra oferta și a stabiliza prețurile în cazul unui embargo.

Numai OPEC ar putea înlocui cele 3 Mbb/zi de petrol dacă își crește producția medie de la 28,2 Mbb/zi în primul trimestru din 2022 la nivelul din semestrul II din 2018. Se preconizează că o eventuală revenire la acest nivel nu ar trebui să dureze mai mult de o lună sau două. Mai mult, se estimează că producătorii occidentali de petrol din afara OPEC (Norvegia, SUA, Marea Britanie) vor putea furniza 0,5 Mbb/zi de petrol în plus pe piețele europene pe termen scurt.

În ceea ce privește producția globală de petrol, aceasta este în prezent cu aproximativ 3 Mbb/zi sub nivelul pre-Covid-19 (figura de mai jos), în timp ce producția rusă este aceeași ca înainte de pandemie. Prin urmare, ceilalți producători ar trebui să poată reduce acest decalaj”, arată Allianz.

Până atunci, UE și-ar putea folosi rezervele strategice, pe care le-ar putea completa ulterior.

“Un embargo ar duce, totuși, la o redistribuire a petrolului dinspre statele membre cu o dependență scăzută de petrolul rusesc către cele cu dependență ridicată. Dacă o astfel de redistribuire nu este posibilă imediat, unele țări, cum ar fi Ungaria sau Slovacia, ar putea fi scutite de impunerea embargo-ului în primă fază – cu excepția cazului în care, desigur, un embargo energetic este implementat de Rusia.

Un embargo imediat ar duce, probabil, la creșterea prețurilor petrolului la nivel mondial până la 130-150 USD/bbl. Cu toate acestea, după ce decalajul de aprovizionare din Rusia ar fi eliminat, prețurile ar trebui să revină în intervalul de 100-110 USD/bbl”, mai spun cei de la Allianz Trade.

#embargou #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.