Ce efect ar avea asupra prețurilor un embargou impus de UE asupra petrolului rusesc

Un embargou petrolier impus de UE asupra Rusei ar putea fi gestionat de statele europene, iar, după o creștere bruscă a prețului petrolului spre nivelul de 150 de dolari barilul, cotațiile ar urma să coboare până la nivelurile de acum în două luni, arată o analiză a Allianz Trade.

“Uniunea Europeană ar putea gestiona ușor un embargo asupra importurilor de petrol din Rusia. În aproximativ două luni, membrii OPEC ar putea crește producția de petrol la nivelurile din semestrul II din 2018 (ceea ce implică o creștere de 3,3 milioane de barili pe zi față de trimestrul 1 din 2022), iar Norvegia, SUA și Marea Britanie ar putea adăuga încă 0,5 milioane de barili pe zi la producția globală. Dacă UE ar implementa embargoul acum, ne-am aștepta la două luni de prețuri mai mari și volatile, după care ar trebui să revenim la nivelul actual”, conform analiștilor Allianz.

“Rusia furnizează aproximativ 3 milioane de barili pe zi (Mbb/zi) de petrol piețelor globale. Deși nu toată această cantitate ajunge în Europa, este un punct de referință util pentru volumul de petrol care ar trebui înlocuit de alți furnizori pentru a echilibra oferta și a stabiliza prețurile în cazul unui embargo.

Numai OPEC ar putea înlocui cele 3 Mbb/zi de petrol dacă își crește producția medie de la 28,2 Mbb/zi în primul trimestru din 2022 la nivelul din semestrul II din 2018. Se preconizează că o eventuală revenire la acest nivel nu ar trebui să dureze mai mult de o lună sau două. Mai mult, se estimează că producătorii occidentali de petrol din afara OPEC (Norvegia, SUA, Marea Britanie) vor putea furniza 0,5 Mbb/zi de petrol în plus pe piețele europene pe termen scurt.

În ceea ce privește producția globală de petrol, aceasta este în prezent cu aproximativ 3 Mbb/zi sub nivelul pre-Covid-19 (figura de mai jos), în timp ce producția rusă este aceeași ca înainte de pandemie. Prin urmare, ceilalți producători ar trebui să poată reduce acest decalaj”, arată Allianz.

Până atunci, UE și-ar putea folosi rezervele strategice, pe care le-ar putea completa ulterior.

“Un embargo ar duce, totuși, la o redistribuire a petrolului dinspre statele membre cu o dependență scăzută de petrolul rusesc către cele cu dependență ridicată. Dacă o astfel de redistribuire nu este posibilă imediat, unele țări, cum ar fi Ungaria sau Slovacia, ar putea fi scutite de impunerea embargo-ului în primă fază – cu excepția cazului în care, desigur, un embargo energetic este implementat de Rusia.

Un embargo imediat ar duce, probabil, la creșterea prețurilor petrolului la nivel mondial până la 130-150 USD/bbl. Cu toate acestea, după ce decalajul de aprovizionare din Rusia ar fi eliminat, prețurile ar trebui să revină în intervalul de 100-110 USD/bbl”, mai spun cei de la Allianz Trade.

#embargou #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Taxarea coletelor comandate de peste hotare riscă să se transforme într-un coșmar birocratic pentru sute de mii de moldoveni dacă Guvernul nu schimbă radical modul în care vor fi încasate noile taxe. Economistul Veaceslav Ioniță spune că problema nu este TVA-ul de 20% sau taxa fixă de 12 lei pe colet, ci faptul că actualul mecanism de vămuire nu poate face față milioanelor de expedieri care intră anual în Republica Moldova.

„Prin 2015 nu știam ce este comerțul online. În primii ani veneau în țară vreo 40 de mii de colete, era o economie neobservată. Acum a devenit o soluție pentru oameni”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, anul trecut în Republica Moldova au ajuns aproximativ 12 milioane de colete, iar în acest an numărul lor ar putea crește la 13-15 milioane. Totodată, valoarea cumpărăturilor online a urcat de la circa 14 miliarde de lei anul trecut la aproximativ 17 miliarde de lei în acest an.

Ioniță estimează că statul ar putea încasa aproximativ 3 miliarde de lei din taxarea acestor cumpărături, însă avertizează că totul depinde de modul în care vor fi colectați banii.

„La colete, cea mai mare problemă nu este suma, ci modul de administrare. Oaia, dacă atent o tunzi, o tunzi, îi dai drumul și la anul iar o tunzi. Așa-i și cu oamenii. Dar dacă îi jupoi blana, ea țipă”, a spus economistul.

Acesta susține că actualul sistem este atât de complicat încât nici măcar persoanele familiarizate cu procedurile nu reușesc să-l parcurgă ușor.

„Am semnătură electronică, am aplicații în telefon și calculator, am contul meu, cunosc codurile vamale și, când am vrut să devamez un bun, mi-a luat trei zile”, a relatat Ioniță.

Soluția propusă de economist este ca operatorii poștali și firmele de curierat să devină agenți fiscali ai statului și să încaseze automat taxele în momentul plății comenzii. În schimb, aceștia ar urma să fie remunerați din taxa fixă de 12 lei aplicată fiecărui colet.

„Dacă totul va fi făcut inteligent, automat, Guvernul are șansa să colecteze 3 miliarde de lei de la oameni fără ca aceștia să observe. Au jumătate de an la dispoziție. Dacă oamenii vor trebui să meargă undeva, să scoată banul din buzunar, îi scoți din minți. Luați banul automat și va fi șansa cea mai mare”, a declarat Veaceslav Ioniță.

#taxa pe colete #Veaceslav Ioniță