Ce efect ar avea asupra prețurilor un embargou impus de UE asupra petrolului rusesc

Un embargou petrolier impus de UE asupra Rusei ar putea fi gestionat de statele europene, iar, după o creștere bruscă a prețului petrolului spre nivelul de 150 de dolari barilul, cotațiile ar urma să coboare până la nivelurile de acum în două luni, arată o analiză a Allianz Trade.

“Uniunea Europeană ar putea gestiona ușor un embargo asupra importurilor de petrol din Rusia. În aproximativ două luni, membrii OPEC ar putea crește producția de petrol la nivelurile din semestrul II din 2018 (ceea ce implică o creștere de 3,3 milioane de barili pe zi față de trimestrul 1 din 2022), iar Norvegia, SUA și Marea Britanie ar putea adăuga încă 0,5 milioane de barili pe zi la producția globală. Dacă UE ar implementa embargoul acum, ne-am aștepta la două luni de prețuri mai mari și volatile, după care ar trebui să revenim la nivelul actual”, conform analiștilor Allianz.

“Rusia furnizează aproximativ 3 milioane de barili pe zi (Mbb/zi) de petrol piețelor globale. Deși nu toată această cantitate ajunge în Europa, este un punct de referință util pentru volumul de petrol care ar trebui înlocuit de alți furnizori pentru a echilibra oferta și a stabiliza prețurile în cazul unui embargo.

Numai OPEC ar putea înlocui cele 3 Mbb/zi de petrol dacă își crește producția medie de la 28,2 Mbb/zi în primul trimestru din 2022 la nivelul din semestrul II din 2018. Se preconizează că o eventuală revenire la acest nivel nu ar trebui să dureze mai mult de o lună sau două. Mai mult, se estimează că producătorii occidentali de petrol din afara OPEC (Norvegia, SUA, Marea Britanie) vor putea furniza 0,5 Mbb/zi de petrol în plus pe piețele europene pe termen scurt.

În ceea ce privește producția globală de petrol, aceasta este în prezent cu aproximativ 3 Mbb/zi sub nivelul pre-Covid-19 (figura de mai jos), în timp ce producția rusă este aceeași ca înainte de pandemie. Prin urmare, ceilalți producători ar trebui să poată reduce acest decalaj”, arată Allianz.

Până atunci, UE și-ar putea folosi rezervele strategice, pe care le-ar putea completa ulterior.

“Un embargo ar duce, totuși, la o redistribuire a petrolului dinspre statele membre cu o dependență scăzută de petrolul rusesc către cele cu dependență ridicată. Dacă o astfel de redistribuire nu este posibilă imediat, unele țări, cum ar fi Ungaria sau Slovacia, ar putea fi scutite de impunerea embargo-ului în primă fază – cu excepția cazului în care, desigur, un embargo energetic este implementat de Rusia.

Un embargo imediat ar duce, probabil, la creșterea prețurilor petrolului la nivel mondial până la 130-150 USD/bbl. Cu toate acestea, după ce decalajul de aprovizionare din Rusia ar fi eliminat, prețurile ar trebui să revină în intervalul de 100-110 USD/bbl”, mai spun cei de la Allianz Trade.

#embargou #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa de Sud se confruntă cu un val de căldură extremă care, potrivit experților Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ar putea provoca în următoarele zile până la 4.500 de decese suplimentare, relatează Politico.

În provincia spaniolă Huelva, termometrele au atins 46 °C, marcând un nou record național pentru luna iunie. Temperaturile sufocante afectează totodată Italia, Grecia, Portugalia și vestul Balcanilor, unde incendiile de vegetație și victimele în rândul populației civile se înmulțesc.

„Întrebarea nu mai este dacă vom avea caniculă, ci de câte ori se va repeta anul acesta și cât va dura fiecare episod”, a declarat Marisol González, specialist OMS în schimbări climatice.

Analiza OMS arată că, până pe 3 iulie, valul de căldură ar putea cauza peste 4.500 de decese în regiune. În prezent, căldura extremă provoacă anual peste 175.000 de decese în țările din regiunea europeană a organizației. Un studiu amplu, care a inclus 854 de orașe, avertizează că mortalitatea va crește vertiginos dacă adaptarea la schimbările climatice nu devine o prioritate.

OMS subliniază legătura directă dintre arderea combustibililor fosili, intensificarea schimbărilor climatice și frecvența tot mai mare a valurilor de căldură, care devin „mai dese, mai periculoase și mai intense”, cu consecințe grave asupra sănătății publice.