Cum a reușit un oligarh rus să își protejeze averea cu doar o zi înainte să fie sancționat de UE

Miliardarul rus Andrei Melnicenko a predat controlul a două dintre cele mai mari companii producătoare de cărbune și îngrășăminte din lume soției sale cu doar o zi înainte să fie sancționat de Uniunea Europeană, chiar în timp ce își serba ziua de naștere în Tanzania, potrivit surselor citate de Reuters.

Melnicenko, care și-a făcut averea investind în industria energiei în anii de după căderea Uniunii Sovietice, a renunțat pe 8 martie la acțiunile pe care le deținea în companiile SUEK AO și EuroChem Group AG în favoarea soției sale, Aleksandra Melnicenko, care a rămas în controlul companiilor, au spus sursele.

Din 2006, soția lui Melnicenko era urmașa oligarhului rus de pe lista beneficiarilor care ar urma să preia frâiele companiilor în cazul în care miliardarul ar muri. Când a izbucnit în februarie războiul din Ucraina, Melnicenko a devenit tot mai îngrijorat că va urma să ajungă ținta sancțiunilor UE.

Melnicenko și-a notificat pe 8 martie administratorii mandatați de renunțarea la calitatea de beneficiar, o decizie care a dus la același lanț de evenimente care ar fi avut loc dacă miliardarul ar fi murit. Astfel, soția sa a devenit beneficiarul.

„După plecarea fondatorului [companiei], beneficiarul principal al trustului care deține 90% din acțiunile companiei globale de îngrășăminte a trecut automat spre soția sa”, se spunea miercuri într-o declarație a companiei pentru Reuters.

Melnicenko a dat ordin subalternilor ca soția lui să devină noua proprietară a companiilor sale dintr-o stațiune din apropiere de muntele Kilimandjaro, Tanzania, acolo unde își serbea ziua de naștere.

Melnicenko, pe locul 8 în topul miliardarilor ruși

Melnicenko, care a fondat companiile SUEK și EuroChem acum două decenii, se afla pe locul 8 în topul miliardarilor ruși întocmit de Forbes anul trecut, cu o avere estimată la 18 miliarde de dolari.

Uniunea Europeană l-a sancționat pe 9 martie pe Melnicenko pe motiv că este un apropiat al Kremlinului, în încercarea de a-l pedepsi pe președintele rus Vladimir Putin pentru declanșarea invaziei în Ucraina.

#sancționat #miliardar #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.