Start depunere dosare! Cine poate solicita subvenții pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural

31 Mai 2022, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
31 Mai 2022, 10:22 // Actual //  MD Bani

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) anunță start depunerii dosarelor de solicitare a subvenției în avans pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural, începând de mâine, 1 iunie. Dosarele vor fi recepționate de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură până la data de  23 august a anului curent.

Subvențiile în avans sunt oferite pentru 3 măsuri de sprijin principale:

  • Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii  economice rurale;
  • Dezvoltarea localității rurale;
  • Diversificarea economiei rurale prin activități nonagricole.

Pentru a obține subvenții în avans dosarul poate fi depus de unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi (sate și comune, inclusiv orașe cu o populație de până la 10.000 locuitori cu statut de rezident, conform ultimului recensământ al populației și al locuințelor) pentru măsurile 1 și 2 și persoanele juridice sau fizice înregistrate în localitățile rurale care își creează sau dezvoltă activități non agricole pentru măsura 3.

Valoarea maximă a subvenției acordate pentru măsura 1 și 2 constituie 80% pentru un proiect eligibil de până la 3 milioane de lei, iar pentru măsura 3 constituie 50% pentru un proiect eligibil de până la 1 milion de lei.

Dosarele de solicitare a subvenției în avans vor fi depuse de către primar – pentru măsurile nr. 1 și nr. 2 și de către administrator/reprezentantul legal – pentru măsura nr. 3 la secția/serviciul teritorial al AIPA din aria în care solicitantul își are sediul juridic și în care va efectua investiția.

18 Nov. 2026, 17:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2026, 17:06 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a ajuns să cheltuiască 66 de lei din fiecare 100 de lei încasați la buget pentru salarii, pensii și ajutoare sociale, mult peste media Uniunii Europene, de 58 de lei, și cea a statelor din Balcanii de Vest, de aproximativ 57 de lei. Economistul Dumitru Vicol avertizează că modelul actual de finanțare a cheltuielilor publice devine tot mai greu de susținut, în condițiile în care statul se împrumută la dobânzi de peste 14%, iar costurile datoriei publice aproape se dublează în numai doi ani.

Potrivit economistului, Republica Moldova se confruntă cu o problemă structurală. „O parte foarte mare a veniturilor bugetare este direcționată către cheltuieli curente, în timp ce posibilitățile de finanțare a investițiilor și de reducere a deficitului sunt limitate”.

„Statul a protejat oamenii cât a putut”, afirmă Vicol și spune că, după pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, criza energetică și valul inflaționist, autoritățile au fost nevoite să majoreze cheltuielile pentru susținerea populației.

Economistul atrage atenția că, spre deosebire de alte state europene, Republica Moldova se împrumută preponderent pe termen scurt. Aproximativ 93% din valorile mobiliare de stat de pe piața internă au maturități de cel mult un an, iar trei sferturi din datoria internă trebuie rambursată sau refinanțată în următoarele 12 luni.

Această situație expune bugetul la fluctuațiile dobânzilor. La licitația din 17 noiembrie, statul s-a împrumutat prin bonuri de trezorerie cu scadența de 364 de zile la un randament de 14,09% anual.

În consecință, potrivit datelor prezentate de Vicol, cheltuielile bugetare cu dobânzile vor crește de la 4,4 miliarde de lei în 2025 la 8,4 miliarde de lei în proiectul bugetului pentru 2027. Este vorba despre o majorare de patru miliarde de lei, echivalentul unei creșteri de aproximativ 91% în doar doi ani.

Economistul consideră că povara datoriei nu reprezintă doar o problemă pentru generațiile viitoare, întrucât împrumuturile contractate pe termen scurt trebuie refinanțate frecvent, la dobânzile existente în momentul respectiv. Astfel, costurile se reflectă deja în cheltuielile anuale ale statului.

O altă problemă semnalată de Vicol este structura bugetului. Potrivit calculelor sale, după criza provocată de pandemie, ponderea cheltuielilor pentru salarii, pensii și ajutoare sociale în veniturile bugetare a coborât de la 67% în 2020 la 61% în 2021. După criza energetică din 2022, indicatorul a urcat de la aproximativ 60% la 66% și s-a menținut la acest nivel.

În comparație cu statele europene, Moldova are una dintre cele mai ridicate ponderi ale cheltuielilor sociale și salariale raportate la veniturile publice. Economistul susține că doar Polonia depășește acest nivel în Uniunea Europeană, în timp ce România se situează la un nivel similar. În Serbia, Albania și Muntenegru, indicatorul este de aproximativ 56–57%.

Vicol precizează însă că problema nu este neapărat dimensiunea cheltuielilor sociale, ci nivelul redus al veniturilor colectate de stat. Salariile și prestațiile sociale reprezintă în Republica Moldova aproximativ 23,5% din PIB, sub media Uniunii Europene, de 26,7%. În schimb, veniturile bugetare constituie doar 35,5% din PIB, comparativ cu 46,3% în UE.

Prin urmare, statul moldovean cheltuiește proporțional mai puțin din PIB pentru aceste necesități decât media europeană, dar alocă o parte mult mai mare din veniturile pe care reușește să le colecteze.

Economistul avertizează și asupra riscului ca deficitul bugetar să fie redus prin neexecutarea investițiilor publice. O asemenea ajustare ar putea îmbunătăți indicatorii pe termen scurt, dar ar afecta creșterea economică și capacitatea statului de a încasa venituri în anii următori.

În opinia sa, măsurile de sprijin adoptate în timpul crizelor au fost necesare, inclusiv compensațiile la energie, majorările pensiilor și salariilor și ajutoarele pentru familiile vulnerabile. Problema este că unele cheltuieli au devenit permanente, deși finanțarea lor continuă să depindă de împrumuturi.

Vicol consideră că promisiunile unor majorări suplimentare de salarii și pensii trebuie analizate în raport cu posibilitățile reale ale bugetului, deoarece finanțarea lor prin împrumuturi ar putea genera costuri suplimentare pentru contribuabili.

Economistul apreciază drept un semnal pozitiv faptul că proiectul bugetului pentru 2027 prevede reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile, pensiile și ajutoarele sociale la 63 de lei din fiecare 100 de lei încasați, concomitent cu diminuarea deficitului bugetar la aproximativ 4,8% din PIB.