O nouă țară din UE ia măsuri drastice pentru criza energetică. Fără mașini duminica, iar aerul condiționat cu porția

Criza energetică a afectat statele europene după invazia Rusiei în Ucraina. Liderii europeni caută soluții pentru a renunța la dependența de energia rusească. După Italia și Spania, Grecia ia primele măsuri pentru a face economie. Executivul elen a anunțat mai multe măsuri, printre care „porționarea” aerului condiționat pe perioada verii și interzicerea circulației autoturismelor în zilele de duminică.

Grecia urmează modelul Italiei și Spaniei și anunță măsuri de economisire a energiei electrice. Ministrul Mediului, Kostas Skrekas, a vorbit luni despre deciziile luate de executivul elen, precizând că, în curând, va fi anunțat un plan național de economisire.

Totuși, primele măsuri au început să fie anunțate, printre acestea fiind și reducerea numărului de aparate de aer condiționat din sectorul public. Oficialul a precizat că în vara lui 2021, cererea de energie electrică a atins un prag record din cauza caniculei.

„Împreună cu miniștrii responsabili, Theodoros Skylakakis și Makis Voridis, planificăm o serie de măsuri și acțiuni care să permită sectorului public să economisească energie. Pentru că anul trecut cu canicula am ajuns la o cerere record, aparatul de aer condiționat dacă îl reglăm la 26 de grade obținem cel mai bun rezultat în ceea ce privește calitatea aerului și economia de energie”, a spus ministrul Mediului, Kostas Skrekas, vorbind pentru SKAI.

În cadrul întâlnirii cu președintele Consiliului Europei, premierul grec a susținut că vor urma modelul spaniol, care include teleworking pentru funcționarii publici de trei ori pe săptămână. De asemenea, vor fi oferite și stimulente pentru favorizarea utilizării mijloacelor de transport în comun, pentru a combate criza energetică.

n ceea ce privește circulația, vor fi modificări și cu privire la limita de viteză pe autostradă, aceasta fiind redusă. În orașe și sate, duminica va fi interzis circulația cu autovehiculul. Executivul elen își propune să convingă cetățenii să renunțe la cursele interne cu avionul, în favoarea trenurilor.

Deși nu a fost anunțat încă planul național de economisire a energiei oficial, premierul elen a oferit o serie de detalii care arată faptul că este posibil ca statul să recomande sistemul teleworking pentru angajații din sectorul public, măsură aplicată deja în Italia și Spania.

Guvernul speră ca toate aceste măsuri să aducă facturi mai mici la energie și vor fi de folos pentru a reduce dependența UE de energia rusă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#economisire energie #mașini #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat