Bombă! Compania unui milionar acuzată de scheme la importul de floarea soarelui din Ucraina în schimbul motorinei

Trans-Oil, care deține o cotă de 90% din piața uleiului din Republica Moldova și este controlată de milionarul Vaja Jhashi ar fi implicată într-o schemă de import a semințelor de floarea soarelui din Ucraina la prețuri foarte mici.

Sergiu Ivanov directorul Profarm Invest susține că Trans-Oil ar fi importat din Ucraina 600 mii de tone de floarea soarelui. „Or, uleiul este exportat cu 4 euro. Diferența de profit nu este achitată în țara noastră, dar se transferă în România unde Vaja Jhashi are altă companie și de acolo mai departe banii își pierd urma în UE”.

„Fermierii din Republica Moldova stau cu floarea soarelui în depozite, în timp ce din Ucraina se achiziționează la un preț de 9 hrivne (echivalentul 5,83 lei), dar în acte valorează 12 lei. Schema e simplă, prin motorină. Se importă carburant pe licența fermierilor pentru care plătesc acciza 4 lei, dar ei o transportă în Ucraina și se importă cereale pentru că nu se lucrează cu cash. Deși statisticile arată că motorină în Moldova este mai mult decât suficient, dar ea de fapt nu e”, mai spune fermierul..

Am încercat să vorbim cu reprezentanții companiei Trans-Oil la acuzațiile care i se aduc de către fermier, însă până la publicarea știrii nu am obținut un comentariu.

Anterior, compania care este monopolistă pe piața uleiului a majorat prețul acestui produs la 50 de lei litru, însă, ulterior, după intervenția Comisiei Situații Excepționale prețul s-a redus la 34 de lei. Uleiul a fost introdus în lista produselor de primă necesitate.

Trans-Oil este unul dintre cele mai mare grupuri de agrobusiness din Republica Moldova, şi deţine în România fabrica de ulei vegetal Ultex din Ţăndărei (jud. Ialomiţa), cumpărată cu peste 10 milioane de euro în 2014 de la omul de afaceri Vasile Niţescu. Trans-Oil este controlat de milionarul Vaja Jhashi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#floarea soarelui #import #fermier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.