Prețul bariulului de petrol a crescut la peste 120 de dolari, după decizia Arabiei Saudite de a majora prețurile

Preţul petrolului a crescut luni, cotaţia barilului de ţiţei Brent depăşind 120 de dolari, după ce Arabia Saudită a majorat preţurile pentru ţiţeiul său vândut în iulie, indicând o ofertă restrânsă, transmite Reuters.

Decizia surprinzătoare a Arabiei Saudite vine după ce săptămâna trecută grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători) a decis să majoreze în iulie şi august producţia cu 50% mai mult decât estimaseră anterior, respectiv cu până la 648.000 barili pe zi lunar, potrivit Agerpres.

În jurul orei 03:43 GMT, cotaţia barilului de ţiţei Brent a crescut cu 0,91 dolari, sau 0,8%, până la 120,63 dolari, după ce pe parcursul şedinţei de tranzacţionare atinsese chiar şi nivelul de 121,95 dolari, extinzând creşterea de 1,8% de vineri.

De asemenea, cotaţia barilului de ţiţei U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 0,93 dolari, sau 0,8%, până la 119,80 dolari, după ce anterior atinsese nivelul de 120,99 dolari, extinzând creşterea de 1,7% de vineri.

Arabia Saudită a majorat preţul ţiţeiului Arab Light în Asia cu 6,50 dolari faţă de nivelul mediu al cotaţiilor de referinţă din Oman şi Dubai, a anunţat duminică compania de stat Aramco. Este cel mai ridicat nivel din mai, când piaţa era afectată de temerile privind întreruperea livrărilor de petrol din Rusia.

Producătorii de ţiţei „bat fierul cât e cald”, iar majorarea cererii de combustibil în SUA pe perioada verii şi atenuarea restricţiilor din China vor menţine probabil preţurile ridicate, susţine Avtar Sandu, director în cadrul Phillip Futures în Singapore.

Separat, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că firma italiană Eni şi cea spaniolă Repsol ar putea începe luna viitoare transportul de petrol din Venezuela în Europa, pentru a compensa declinul livrărilor din Rusia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#petrol #pret #Arabia Saudita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parcul industrial Răut de la Bălți funcționează doar pe hârtie. În hala fostei uzine sovietice Răut nu este niciun agent economic, potrivit declarației deputatului Boris Marcoci.

„Desigur avem nevoie parcuri industriale pentru agenții economici. Vreau să dau un exemplu, Parcul Industrial Răut de la Bălți. Este o hală industrială de 24 mii de metri pătrați unde nu e niciun agent economic. De zeci de ani nu se lucrează”, a comentat Marcoci eficientizarea a activității parcurilor industriale prezentată de ministrului Economiei, Dumitru Alaiba.

Ce putem face noi pentru a aduce agenții economici, l-a întrebat Marcoci pe Alaiba.

„Realitatea e realitate, acolo suflă vântul. Nicio lege luată aparte nu va soluționa problema nu există soluții magice. Noi venim cu modificarea legii la parcurile industriale, în guvern am probat programul de industrializeze lucrăm la acordarea subvențiilor. De exemplu, în România vii cu o investiție x și primești subvenții de la stat. Este o soluție pentru parcul Răut”, a răspuns Alaiba.

Parlamentul a votat în prima lectură un set de măsuri de eficientizare a activității parcurilor industriale. Măsurile au drept scop să stimuleze producția, vânzările și veniturile din taxe, astfel încât parcurile industriale din Republica Moldova să fie mai eficiente și mai atractive pentru afaceri.

Proiectul urmează să eficientizeze activitatea parcurilor industriale pe trei dimensiuni: conceptuală, funcțională și administrativă. Parcurile industriale vor fi divizate în 3 categorii – generale, specializate și multifuncționale (de tip A, B, C). Acestea vor putea fi create pe unul sau mai multe terenuri, fiind reglementate și facilitățile oferite companiilor care activează în zonele industriale. De asemenea, vor fi stabilite drepturile, atribuțiile și obligațiile rezidenților parcurilor industriale, fiind prevăzute cerințe mai stricte pentru contractele dintre companiile administratoare și rezidenți.

Documentul, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a fost votat de 60 de deputați. După ce proiectul de lege va fi supus consultărilor publice, urmează a fi examinat de Parlament și în lectura a doua.