Indulgențe de la stat: În zece ani bugetul a pierdut 170 miliarde de lei de pe urma facilităților fiscale și vamale

În zece ani (2010-2020), bugetul de stat al Republicii Moldova a pierdut 170 miliarde de lei din facilitățile fiscale și vamale. Bani care puteau fi utilizați pentru reabilitarea drumurilor, modernizarea rețelelor de apă și canalizare etc. Facilitățile fiscale sunt, de fapt, nişte cheltuieli fiscale pe care statul le acordă unor oameni, companii sau entităţi economice. Dacă în anul 2011 acestea constituiau jumătate din veniturile bugetului de stat, în prezent ponderea acestora din toate veniturile bugetare – impozite și taxe (286 miliarde de lei) este de 60%.

Conform statisticilor fiscale

în anul 2019, contribuabilii au beneficiat de diferite facilităţi fiscale aferente plăţii TVA, în valoare totală de 1,9 miliarde de lei, iar conform deciziilor adoptate de Serviciul Fiscal de Stat (SFS), TVA restituită a constituit suma de 2,9 miliarde de lei, arată un raport al Curţii de Conturi.

„Bugetul de stat a fost folosit ca o sită din care s-au scurs 60% din veniturile potențiale spre grupuri economice sub umbrele politice. Facilitățile fiscale sunt costuri ascunse ale bugetului public național, care implică reducerea veniturilor potențiale în beneficiul unor agenți economici. Nu există în acest moment un registru al scutirilor de taxe și nici instrumente de monitorizare a beneficiului lor. Unele facilități au fost bune și au ajutat economic, cum este exemplul sectorului IT, în care s-au aplicat facilități fiscale la achitarea salariilor pe angajat (rezultat – 200 mln $ exporturi de servicii IT), alt exemplu servește dezvoltarea sectorului automotive (peste 300 mln $ exporturi de cablaje), însă cele mai multe facilități (din cele 105) nu lucrează și sunt ratări de venituri la bugetul public”, susține Igor Munteanu, președintele Comisiei de control al finanțelor publice, care a propus comisiei de profil un proiect de lege menit să pună sub control strict facilitățile fiscale și vamale, dar care nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi avizat.

În opinia lui Munteanu, ”este important să revizuim lista facilităților fiscale aplicate, să reducem durata de aplicare, și să evaluăm impactul lor, iar în ansamblu, să admitem că fără transparența politicii bugetar fiscale, Republica Moldova este ca o stână fără câini, în care interesele de grup și lobiștii, camuflați sub umbrela unor deputați, taie și împart din buget celor care-și fac averile din înșelăciune”.

Ultimul raport al Curții de Conturi din anul 2019 relevă că printre campioni la facilităţile fiscale se numără cei din domeniul energiei electrice care importată şi livrează către operatorul reţelei de transport şi de sistem, operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii energiei electrice şi energiei electrice importate de operatorul reţelei de transport şi de sistem, de operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii energiei electrice. Suma facilităţilor fiscale de scutire a TVA-ului este de 1,2 miliarde de lei.

Serviciile livrate de către cooperativele agricole au beneficiat de scutirea TVA în sumă de 462 milioane de lei, serviciile poştale au fost scutite de TVA în sumă de 88,4 milioane de lei, proprietatea confiscată, proprietatea fără stăpân a fost scutită de 2,2 milioane de lei.

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță

este de părere că atunci când va fi cunoscută lista integrală a facilităților fiscale se va trece la al doilea pas. De exemplu, vor fi acordate reduceri de TVA, dar vor fi oferite subvenții agricultorilor. În fiecare an autoritățile trebuie să decidă avem sau nu nevoie de cele peste 100 de facilități. Un element important este că obligațiunile guvernamentale trebuie să fie incluse în lege într-un un articol unde este descris fiecare obligațiune a guvernului, care în orice moment poate deveni obligațiune financiară.

#facilități fiscale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul feroviar, care reprezintă 13,6% din structura totală a mărfurilor transportate, a marcat cele mai mari scăderi în perioada ianuarie-septembrie 2024. Potrivit datelor statistice, volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a scăzut cu 32,9%, iar parcursul acestora a înregistrat o reducere și mai semnificativă, de 36,7%.

Această evoluție negativă reflectă dificultățile cu care se confruntă sectorul feroviar în contextul schimbărilor economice și al restructurărilor interne. Printre posibilele cauze ale declinului se numără scăderea cererii pentru transportul feroviar, concurența cu alte moduri de transport și provocările operaționale întâmpinate de „Calea Ferată din Moldova”.

CFM se confruntă cu grave probleme financiare, acumulând datorii salariale de aproximativ 150 milioane de lei. În ceea ce privește infrastructura, situația este alarmantă: din cele 139 de locomotive aflate în dotare, 134 și-au depășit durata de amortizare, iar peste 25% din infrastructura feroviară necesită reparații capitale. În următorii ani, circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar putea fi suspendată dacă nu se vor lua măsuri urgente.

În ultimul deceniu, CFM a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei, cauzate de scăderea continuă a numărului de pasageri, în special pe rutele internaționale, și a volumului de mărfuri transportate. Veniturile sunt în scădere constantă, iar costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane de euro.