Indulgențe de la stat: În zece ani bugetul a pierdut 170 miliarde de lei de pe urma facilităților fiscale și vamale

În zece ani (2010-2020), bugetul de stat al Republicii Moldova a pierdut 170 miliarde de lei din facilitățile fiscale și vamale. Bani care puteau fi utilizați pentru reabilitarea drumurilor, modernizarea rețelelor de apă și canalizare etc. Facilitățile fiscale sunt, de fapt, nişte cheltuieli fiscale pe care statul le acordă unor oameni, companii sau entităţi economice. Dacă în anul 2011 acestea constituiau jumătate din veniturile bugetului de stat, în prezent ponderea acestora din toate veniturile bugetare – impozite și taxe (286 miliarde de lei) este de 60%.

Conform statisticilor fiscale

în anul 2019, contribuabilii au beneficiat de diferite facilităţi fiscale aferente plăţii TVA, în valoare totală de 1,9 miliarde de lei, iar conform deciziilor adoptate de Serviciul Fiscal de Stat (SFS), TVA restituită a constituit suma de 2,9 miliarde de lei, arată un raport al Curţii de Conturi.

„Bugetul de stat a fost folosit ca o sită din care s-au scurs 60% din veniturile potențiale spre grupuri economice sub umbrele politice. Facilitățile fiscale sunt costuri ascunse ale bugetului public național, care implică reducerea veniturilor potențiale în beneficiul unor agenți economici. Nu există în acest moment un registru al scutirilor de taxe și nici instrumente de monitorizare a beneficiului lor. Unele facilități au fost bune și au ajutat economic, cum este exemplul sectorului IT, în care s-au aplicat facilități fiscale la achitarea salariilor pe angajat (rezultat – 200 mln $ exporturi de servicii IT), alt exemplu servește dezvoltarea sectorului automotive (peste 300 mln $ exporturi de cablaje), însă cele mai multe facilități (din cele 105) nu lucrează și sunt ratări de venituri la bugetul public”, susține Igor Munteanu, președintele Comisiei de control al finanțelor publice, care a propus comisiei de profil un proiect de lege menit să pună sub control strict facilitățile fiscale și vamale, dar care nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi avizat.

În opinia lui Munteanu, ”este important să revizuim lista facilităților fiscale aplicate, să reducem durata de aplicare, și să evaluăm impactul lor, iar în ansamblu, să admitem că fără transparența politicii bugetar fiscale, Republica Moldova este ca o stână fără câini, în care interesele de grup și lobiștii, camuflați sub umbrela unor deputați, taie și împart din buget celor care-și fac averile din înșelăciune”.

Ultimul raport al Curții de Conturi din anul 2019 relevă că printre campioni la facilităţile fiscale se numără cei din domeniul energiei electrice care importată şi livrează către operatorul reţelei de transport şi de sistem, operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii energiei electrice şi energiei electrice importate de operatorul reţelei de transport şi de sistem, de operatorii reţelelor de distribuţie şi furnizorii energiei electrice. Suma facilităţilor fiscale de scutire a TVA-ului este de 1,2 miliarde de lei.

Serviciile livrate de către cooperativele agricole au beneficiat de scutirea TVA în sumă de 462 milioane de lei, serviciile poştale au fost scutite de TVA în sumă de 88,4 milioane de lei, proprietatea confiscată, proprietatea fără stăpân a fost scutită de 2,2 milioane de lei.

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță

este de părere că atunci când va fi cunoscută lista integrală a facilităților fiscale se va trece la al doilea pas. De exemplu, vor fi acordate reduceri de TVA, dar vor fi oferite subvenții agricultorilor. În fiecare an autoritățile trebuie să decidă avem sau nu nevoie de cele peste 100 de facilități. Un element important este că obligațiunile guvernamentale trebuie să fie incluse în lege într-un un articol unde este descris fiecare obligațiune a guvernului, care în orice moment poate deveni obligațiune financiară.

#facilități fiscale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape jumătate dintre copiii de la sate din Republica Moldova trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică cu provore la bunăstarea gospodăriilor cu copii în anul 2025. Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate de statisticieni se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii aceasta urcă la 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#copii #saracie #Moldova