Un opozant al regimului lui Vladimir Putin spune că sancțiunile Occidentului funcționează și că nu trebuie stopate

09 Iun. 2022, 08:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Iun. 2022, 08:10 // Actual //  bani.md

Vladimir Milov a fost ministrul adjunct al Energiei în Rusia anului 2002, atunci când avea să constate că Vladimir Putin încearcă să saboteze orice schimbare, motiv pentru care a decis să părăsească Federația Rusă, imediat după arestarea lui Alexei Navalnîi.

Opozant al lui Vladimir Putin spune că sancțiunile impuse de Occident dau roade

„Dacă nu aș fi făcut asta, aș fi și eu în închisoare”, spune Milov, care, întrebat dacă sacțiunile economice au un impact asupra economiei Rusiei, declară:

„Mai mult decât pare. Ei degradează nivelul de trai și viitorul industriei din Rusia. Sancțiunile transformă în mod fundamental economia Rusiei. Ele funcționează, iar Occidentul nu trebuie să renunțe la ele”, mai transmite Vladimir Milov, fost ministru adjunct în Ministerul Energiei rus, conform Mediafax.

Mai mulți afaceriști din Rusia au decis să părăsescă țara în luna aprilie 2022. Printre ei, magnatul aluminiului, Oleg Deripaska. Acesta ar fi decis să plece în Turcia, asta pentru că unul dintre iahturile sale, un Clio de 73 de metri, a fost văzut în largul coastei Gocek, conform Reuters.

Pe lângă asta, alte două super-iahturi deținute de Roman Abramovici, un alt miliardar de origine rusă, au fost văzute acostând în porturile Turciei, conform Digi 24.

Roman Abramovici a pierdut două avioane dintr-o lovitură

Mai mult, în iunie, Ministerul american al Justiției a dispus  confiscarea a două avioane care aparțin oligarhului rus Roman Abramovici, fostul patron al clubului de fotbal, Chelsea Londra. Oficialii din Statele Unite au motivat decizia pe care au adoptat-o spunând că cele două nave ale lui Roman Abramovici ar fi fost utilizate încălcând sancțiunile impuse împotriva Rusiei după declanșarea războiului din Ucraina, după cum relatează agenția de presă AFP.

Astfel, ministerul american al Justiției a explicat, în documentele juridice pe care le-a emis, că cele două aparate, un Boeing 787-8 Dreamliner şi un Gulfstream G650ER, au zburat pe teritoriul rusesc după data de 2 martie. La momentul respectiv au fost instituite reglementările americane asupra exporturilor.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.