Mașinile care folosesc benzină și motorină devin istorie. Decizia luată în Parlamentul European

Parlamentul European a aprobat miercuri un proiect legislativ ce interzice, începând cu anul 2035, comercializarea vehiculelor noi care emit dioxid de carbon, ceea ce ar putea însemna sfârşitul vânzării pe piaţa UE a maşinilor noi cu motoare cu combustie internă, relatează agenţia DPA, citată de Agerpres. Mai exact, începând cu anul 2035, nu se vor mai putea vinde mașini care au motorul pe benzină sau motirină.

Vor urma discuții aprinse

Parlamentul European nu are putere de decizie, iar proiectul adoptat are este momentan doar o recomandare. Acesta va fi discutat în Consiliul Comisiei Europene unde sunt reprezentate statele membre. Este posibil ca textul legislativ să mai sufere modificări. Germania a declarat în repetate rânduri că se opune unei astfel de măsuri. Și alte state membre vor avea cu siguranță obiecții.

Documentul face parte din pachetul legislativ european menit să combată schimbările climatice, denumit „Fit for 55“ şi al cărui obiectiv este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, faţă de nivelul anului 1990, şi atingerea neutralităţii climatice până în anul 2050.

Transportul a fost sursa a circa un sfert din totalul de emisii de CO2 din UE în 2019. Dintre acestea, 71,7% au provenit din transportul rutier, conform unui raport al Agenției Europene de Mediu, publicat pe site-ul Parlamentului European.

Cât de poluant este transportul rutier

Sectorul transporturilor este singurul în care emisiile de gaze cu efect de seră au crescut în ultimele trei decenii, creșterea fiind de 33,5% între 1990 și 2019.

Predicțiile momentului estimează scăderea emisiilor nocive din sectorul transporturilor până în 2050 la doar 22%, mult sub ambițiile actuale.

Există două modalități de reducere a emisiilor de CO2 la mașini: eficientizarea acestora sau schimbarea combustibilului. În 2019, majoritatea transportului rutier din Europa a folosit motorină (66,7%), urmat de benzină (24,55%).

Mașinile electrice câștigă totuși teren. Acestea au reprezentat 11% din totalul autovehiculelor nou înmatriculate în 2020. Vânzările de vehicule electrice (complet electrice sau plug-in hibride) au crescut masiv din 2017 și s-au triplat în 2020 când obiectivele actuale de CO2 au început să se aplice, se mai arată în raportul menționat.

#combustie #automobile #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În prezent relațiile dintre Statele Unite și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel de după sfârșitul Războiului Rece.

Dar de-a lungul secolelor, legăturile au fost mai strânse, dovadă că acum 156 de ani, Rusia a vândut Americii cu suma de 7,2 milioane de dolari, Alaska, tranzacție care este considerată de experți cea mai mare greșeală din istorie a Moscovei.

Pe 30 martie 1867. Statele Unite și Rusia au ajuns la un acord privind achiziționarea teritoriului de nord al Alaskăi, care cuprindea aproape 600.000 de mile pătrate, potrivit TVP World.

În 1866, guvernul rus a analizat oferta Statelor Unite de a cumpăra pământul din Alaska. William H. Seward, secretarul de stat al SUA, a mediat acordul în numele Washingtonului, în timp ce ministrul rus Edouard de Stoeckl a condus negocierile în numele Moscovei.

Cele două națiuni au ajuns la un acord la 30 martie 1867, prin care Statele Unite trebuia să plătească Rusiei suma de 7,2 milioane de dolari pentru Alaska.

Tranzacția a fost intermediată de Edouard de Stoeckl, care a primit un cec de 7,2 milioane de dolari. Tratatul de cesiune, care a fost semnat de țarul Alexandru al II-lea și a încheiat oficial înțelegerea de cumpărare a Alaska din Rusia.

Președintele Statelor Unite de atunci Andrew Johnson a semnat tratatul pe 28 mai, iar Senatul american a validat acordul pe 9 aprilie, iar Alaska a fost transferată oficial la Statele Unite pe 18 octombrie 1867. Această achiziție a pus capăt prezenței Rusiei în America de Nord și a asigurat accesul SUA la marginea nordică a Pacificului.

Statele Unite au cumpărat aproape 600.000 de mile pătrate cu mai puțin de 2 cenți pe acru, deși mulți politicieni de la Washington s-au opus achiziției.

Abia după marea goană a aurului din Klondike, Alaska a fost văzută de toți americanii ca o adăugare demnă la teritoriul american. În plus, locația strategică a terenului achiziționat dădea drept SUA la revendicările teritoriale din Arctica.
Importanța strategică a Alaska a fost în cele din urmă recunoscută în cel de-Al Doilea Război Mondial. Alaska a devenit stat la 3 ianuarie 1959.