"Rămânem fără muniţie", strigă ucrainenii

Şeful adjunct al informaţiilor militare spune că Ucraina se află într-un război de artilerie cu Rusia şi că „totul depinde de ceea ce ne oferă Vestul”.

„Suntem într-un război de artilerie acum”, a spus Vadym Skibitsky, şef adjunct al serviciilor de informaţii militare din Ucraina pentru Guardian, „şi pierdem teren în faţa Rusiei”.

Ucraina nu mai are muniţie de fabricaţie proprie şi este nevoită să apeleze la NATO.

„Totul depinde acum de ceea ce ne livrează Vestul”, a spus Skibitsky. „Partenerii noştri occidentali ne-au oferit aproximativ 10% din ceea ce au”.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a lăudat vineri sprijinul acordat de Regatul Unit pentru Kiev şi a făcut apel să fie livrate Ucrainei mai multe arme, în timp ce ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a făcut o vizită neanunţată în Ucraina.

„Cuvintele se transformă în acţiuni. Aceasta este diferenţa dintre relaţia Ucrainei cu Marea Britanie şi alte ţări”, a spus Zelenski într-o declaraţie video. „Arme, finanţări, sancţiuni – în aceste trei probleme, Marea Britanie dă dovadă de bună conducere”.

Potrivit lui Skibitsky, Ucraina foloseşte între 5.000 şi 6.000 de cartuşe de artilerie pe zi. „Aproape am epuizat toată muniţia noastră de artilerie şi acum folosim obuzele NATO de calibru 155”.

„Europa livrează şi obuze de calibru mai mic, dar pe măsură ce trece timpul, cantitatea de obuze livrate devine mai mică”.

Zelenski a declarat săptămâna trecută că între 60 şi 100 de soldaţi ucraineni mureau în fiecare zi şi alţi 500 erau răniţi. Ucraina a ţinut secret numărul total al pierderilor sale de militari.

Skibitsky a subliniat necesitatea ca Occidentul să furnizeze Ucrainei sisteme de rachete cu rază lungă de acţiune pentru a distruge piesele de artilerie rusă de la distanţă. Săptămâna aceasta, consilierul prezidenţial ucrainean Oleksiy Arestovych a declarat pentru The Guardian că Ucraina are nevoie de 60 de lansatoare de rachete multiple, cu mult mai multe decât cele promise până acum de Regatul Unit şi SUA, pentru a avea şansa de a învinge Rusia.

Ucraina urmează să ceară Occidentului o listă de arme şi echipamente defensive la reuniunea grupului de contact cu NATO de la Bruxelles pe 15 iunie.

Skibitsky crede că războiul ruso-ucrainean se va purta cu artilerie la distanţă în viitorul apropiat, iar numărul atacurilor cu rachete lansate din Rusia care lovesc ţinte civile se va menţine la ritmul actual.

#armament #occident #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.