Planul malefic al lui Putin, dezvăluit! Nu Ucraina era ținta, de la început

Planul lui Vladimir Putin este de a provoca o criză alimentară la nivel global, astfel încât, la presiunea publicului din țările afectate, să ceară ridicarea sancțiunilor occidentale și recunoașterea teritoriilor anexate din Ucraina. Scenariul a fost avansat de istoricul Timothy Snyder, autor al unor lucrări despre Holocaust și despre crimele regimului sovietic în Estul Europei.

Istoricul Timothy Snyder, profesor la Univeristatea Yale, prezintă un scenariu cinic prin care Vladimir Putin ar intenționa să-și consolideze pozițiile din teritoriile ocupate din Ucraina. Potrivit istoricului, planul Kremlinului este de a provoca o criză alimentară la nivel mondial, Astfel, speră, se va ajunge la proteste și revolte de stradă, ale populației, în foarte multe țări care vor fi afectate.

Iar în acest context, arată Timothy Snyder, sub presiunea acestor populații, dictatorul de la Kremlin va cere Occidentului ridicarea tuturor restricțiilor pentru Rusia. De asemenea, el va plusa și va solicita să-I fie recunoscute teritoriile pe care le-a anexat în Donbas, în Ucraina.

Cunoscutul istoric a arătat într-o postare pe contul său de Twitter, cum se va derula planul cinic pe care l-a pus la cale Vladimir Putin.

„Vladimir Putin se pregătește să înfometeze o mare parte din țările în curs de dezvoltare ca următoare etapă a războiului său din Europa. În vremuri normale, Ucraina este principalul exportator de produse alimentare. O blocada navală rusă împiedică, acum, Ucraina să exporte cereale. Dacă blocada rusă continuă, zeci de milioane de tone de alimente vor putrezi în silozuri, iar zeci de milioane de oameni din Africa și Asia vor muri de foame”, a scris instoricul pe Twitter.

El a explicat că un astfel de scenariu nu este nou, iar foametea a fost folosită ca instrument de război, atât de Stalin, cât și de Hitler.

În prezent, arată Timothy Snyder, planul cinic al lui Vladimir Putin se derulează pe trei nivele. În primul rând, prin instituirea blocadei asupra exporturilor se dorește distrugerea statului ucrainean. În al doilea rând, prin înfometarea populațiilor din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu, zone alimentate de Ucraina, Putin dorește să provoace o criză a refugiaților. Astfel, acest lucru va genera instabilitate politică la nivelul UE.

„În cele din urmă, și cea mai îngrozitoare etapă este provocarea foametei lanivel mondial. Este un fundal necesar pentru o campanie de propagandă rusă împotriva Ucrainei. Moartea reală în masă este necesară ca fundal pentru promovarea propagandei rusești”, a arătat istoricul american.

Timothy Snyder a explicat, mai departe, că în momentul în care vor începe revoltele de stradă provocate de foamete, rușii vor da vina pe Ucraina și vor revendica teritoriile obținute în Donbas, dar și ridicarea tuturor sancțiunilor.

„Când vor începe revoltele alimentare și pe măsură ce foametea se va răspândi, propaganda rusă va da vina pe Ucraina și va cere recunoașterea câștigurilor teritoriale ale Rusiei în Ucraina și ridicarea tuturor sancțiunilor. Rusia plănuiește să înfometeze locuitorii din Africa și Asia pentru a-și câștiga războiul în Europa. Este un nou nivel de colonialism și cel mai recent capitol al politicii foamei”, a explicat Snyder.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#foamete #plan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.