Planul malefic al lui Putin, dezvăluit! Nu Ucraina era ținta, de la început

Planul lui Vladimir Putin este de a provoca o criză alimentară la nivel global, astfel încât, la presiunea publicului din țările afectate, să ceară ridicarea sancțiunilor occidentale și recunoașterea teritoriilor anexate din Ucraina. Scenariul a fost avansat de istoricul Timothy Snyder, autor al unor lucrări despre Holocaust și despre crimele regimului sovietic în Estul Europei.

Istoricul Timothy Snyder, profesor la Univeristatea Yale, prezintă un scenariu cinic prin care Vladimir Putin ar intenționa să-și consolideze pozițiile din teritoriile ocupate din Ucraina. Potrivit istoricului, planul Kremlinului este de a provoca o criză alimentară la nivel mondial, Astfel, speră, se va ajunge la proteste și revolte de stradă, ale populației, în foarte multe țări care vor fi afectate.

Iar în acest context, arată Timothy Snyder, sub presiunea acestor populații, dictatorul de la Kremlin va cere Occidentului ridicarea tuturor restricțiilor pentru Rusia. De asemenea, el va plusa și va solicita să-I fie recunoscute teritoriile pe care le-a anexat în Donbas, în Ucraina.

Cunoscutul istoric a arătat într-o postare pe contul său de Twitter, cum se va derula planul cinic pe care l-a pus la cale Vladimir Putin.

„Vladimir Putin se pregătește să înfometeze o mare parte din țările în curs de dezvoltare ca următoare etapă a războiului său din Europa. În vremuri normale, Ucraina este principalul exportator de produse alimentare. O blocada navală rusă împiedică, acum, Ucraina să exporte cereale. Dacă blocada rusă continuă, zeci de milioane de tone de alimente vor putrezi în silozuri, iar zeci de milioane de oameni din Africa și Asia vor muri de foame”, a scris instoricul pe Twitter.

El a explicat că un astfel de scenariu nu este nou, iar foametea a fost folosită ca instrument de război, atât de Stalin, cât și de Hitler.

În prezent, arată Timothy Snyder, planul cinic al lui Vladimir Putin se derulează pe trei nivele. În primul rând, prin instituirea blocadei asupra exporturilor se dorește distrugerea statului ucrainean. În al doilea rând, prin înfometarea populațiilor din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu, zone alimentate de Ucraina, Putin dorește să provoace o criză a refugiaților. Astfel, acest lucru va genera instabilitate politică la nivelul UE.

„În cele din urmă, și cea mai îngrozitoare etapă este provocarea foametei lanivel mondial. Este un fundal necesar pentru o campanie de propagandă rusă împotriva Ucrainei. Moartea reală în masă este necesară ca fundal pentru promovarea propagandei rusești”, a arătat istoricul american.

Timothy Snyder a explicat, mai departe, că în momentul în care vor începe revoltele de stradă provocate de foamete, rușii vor da vina pe Ucraina și vor revendica teritoriile obținute în Donbas, dar și ridicarea tuturor sancțiunilor.

„Când vor începe revoltele alimentare și pe măsură ce foametea se va răspândi, propaganda rusă va da vina pe Ucraina și va cere recunoașterea câștigurilor teritoriale ale Rusiei în Ucraina și ridicarea tuturor sancțiunilor. Rusia plănuiește să înfometeze locuitorii din Africa și Asia pentru a-și câștiga războiul în Europa. Este un nou nivel de colonialism și cel mai recent capitol al politicii foamei”, a explicat Snyder.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#foamete #plan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.