Planul malefic al lui Putin, dezvăluit! Nu Ucraina era ținta, de la început

Planul lui Vladimir Putin este de a provoca o criză alimentară la nivel global, astfel încât, la presiunea publicului din țările afectate, să ceară ridicarea sancțiunilor occidentale și recunoașterea teritoriilor anexate din Ucraina. Scenariul a fost avansat de istoricul Timothy Snyder, autor al unor lucrări despre Holocaust și despre crimele regimului sovietic în Estul Europei.

Istoricul Timothy Snyder, profesor la Univeristatea Yale, prezintă un scenariu cinic prin care Vladimir Putin ar intenționa să-și consolideze pozițiile din teritoriile ocupate din Ucraina. Potrivit istoricului, planul Kremlinului este de a provoca o criză alimentară la nivel mondial, Astfel, speră, se va ajunge la proteste și revolte de stradă, ale populației, în foarte multe țări care vor fi afectate.

Iar în acest context, arată Timothy Snyder, sub presiunea acestor populații, dictatorul de la Kremlin va cere Occidentului ridicarea tuturor restricțiilor pentru Rusia. De asemenea, el va plusa și va solicita să-I fie recunoscute teritoriile pe care le-a anexat în Donbas, în Ucraina.

Cunoscutul istoric a arătat într-o postare pe contul său de Twitter, cum se va derula planul cinic pe care l-a pus la cale Vladimir Putin.

„Vladimir Putin se pregătește să înfometeze o mare parte din țările în curs de dezvoltare ca următoare etapă a războiului său din Europa. În vremuri normale, Ucraina este principalul exportator de produse alimentare. O blocada navală rusă împiedică, acum, Ucraina să exporte cereale. Dacă blocada rusă continuă, zeci de milioane de tone de alimente vor putrezi în silozuri, iar zeci de milioane de oameni din Africa și Asia vor muri de foame”, a scris instoricul pe Twitter.

El a explicat că un astfel de scenariu nu este nou, iar foametea a fost folosită ca instrument de război, atât de Stalin, cât și de Hitler.

În prezent, arată Timothy Snyder, planul cinic al lui Vladimir Putin se derulează pe trei nivele. În primul rând, prin instituirea blocadei asupra exporturilor se dorește distrugerea statului ucrainean. În al doilea rând, prin înfometarea populațiilor din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu, zone alimentate de Ucraina, Putin dorește să provoace o criză a refugiaților. Astfel, acest lucru va genera instabilitate politică la nivelul UE.

„În cele din urmă, și cea mai îngrozitoare etapă este provocarea foametei lanivel mondial. Este un fundal necesar pentru o campanie de propagandă rusă împotriva Ucrainei. Moartea reală în masă este necesară ca fundal pentru promovarea propagandei rusești”, a arătat istoricul american.

Timothy Snyder a explicat, mai departe, că în momentul în care vor începe revoltele de stradă provocate de foamete, rușii vor da vina pe Ucraina și vor revendica teritoriile obținute în Donbas, dar și ridicarea tuturor sancțiunilor.

„Când vor începe revoltele alimentare și pe măsură ce foametea se va răspândi, propaganda rusă va da vina pe Ucraina și va cere recunoașterea câștigurilor teritoriale ale Rusiei în Ucraina și ridicarea tuturor sancțiunilor. Rusia plănuiește să înfometeze locuitorii din Africa și Asia pentru a-și câștiga războiul în Europa. Este un nou nivel de colonialism și cel mai recent capitol al politicii foamei”, a explicat Snyder.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#foamete #plan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.