Profitul Transgaz aproape s-a triplat, cu impact și asupra Republicii Moldova prin Vestmoldtransgaz

Compania de stat Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor din România, și-a majorat semnificativ profitul net consolidat în prima jumătate a anului 2025, ajungând la 518,9 milioane lei românești, față de 183,8 milioane lei în aceeași perioadă a anului trecut, scrie profit.ro.

Raportarea include și rezultatele Vestmoldtransgaz, operatorul conductei Iași-Ungheni-Chișinău, la care Transgaz deține indirect 75% din acțiuni. Această companie gestionează principalul coridor de aprovizionare cu gaze al Republicii Moldova, după reducerea dependenței de Gazprom.

Veniturile din exploatare ale grupului au crescut cu 44%, ajungând la 1,57 miliarde lei, în timp ce cheltuielile au urcat cu doar 11%, la 1,017 miliarde lei. Rezultatele pozitive sunt atribuite în principal veniturilor mai mari din rezervarea de capacitate, care au adus un plus de 364,8 milioane lei, grație unui tarif reglementat mai ridicat și a volumelor mai mari de capacitate rezervată.

De asemenea, în raport este menționată și proaspăta achiziție a companiei Petrostar SA, unde Transgaz a preluat 51% din capital, consolidându-și poziția pe piața de inginerie și consultanță pentru industria petrolului și gazelor.

La nivel investițional, Transgaz a realizat proiecte de modernizare și dezvoltare în valoare de 375,3 milioane lei în prima jumătate a anului, ceea ce reprezintă 27% din programul anual planificat de peste 1,4 miliarde lei.

Transgaz este controlată de Secretariatul General al Guvernului României, care deține 58,5% din acțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vestmoldtransfaz #Transgaz #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.