VIDEO Ministra de Interne anunță ultimele informații despre camioanele de la vamă: Cât de lungi sunt rândurile?

14 Iun. 2022, 17:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iun. 2022, 17:40 // Actual //  bani.md

Ministra de Interne anunță că temporar situația de la vamă a fost deblocată. Oficiala susține că timpul de așteptare pentru șoferi s-a redus de trei ori.

Ana Revenco menționează că la frontiera moldo-română un camion trece în 14 minute formalitățile. Conform ei, în perioada 2-13 iunie, peste 12.000 de camioane au traversat hotarul dintre Moldova și România. Peste 500 de TIRuri au traversat frontiera de la miezul nopții, precizează șefa de la MAI, cele mai multe dintre ele părăsind țara pe la Leușeni.

„Autocamioanele la frontiera de stat moldo-română, aflate pe sensul de ieșire se prezintă precum urmează: Leușeni-Albița – linia de așteptare constituie până la doi kilometri, Costești-Stânca – 500 de metri, Giurgiulești-Galați – 1 kilometru, Ungheni-Sculeni – 1,5 kilometri, Cahul-Oancea – circa 100 de metri”, a spus Revenco în cadrul unui briefing.

Începând de miercuri, la Leușeni urmează să fie implementat proiectul pilor de vămuire comună, potrivit oficialei. Ea a menționat că au fost luate anumite măsuri care să reglementeze procesul.

Problema camioanele care stau în rând la vamă nu este una nouă, iar șoferii petreceau câte 48 de ore în rând anterior. După izbucnirea războiului în Ucraina, ei anunțau că timpul de așteptare a ajuns la cinci zile și cereau autorităților din Moldova și România implementarea soluțiilor comune. Natalia Gavrilița a discutat subiectul cu omologul său român, Nicolae Ciucă, iar Guvernul de la Chișinău a anunțat implementarea vămuirii comune și a precizat că va acorda asistență psihologică și medicală, dar și vă va instala spații speciale unde conducătorii vehiculelor își pot satisface necesitățile alimentare, de igienă și de odihnă.

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.