VIDEO Start vămuirii comune moldo-române! Revenco anunță că echipele mixte își pot începe activitatea miercuri

Ana Revenco anunță că procesul de vămuire comună poate începe miercuri dimineața. Aceasta precizează că rândurile s-au diminuat, iar un camion trece controlul de frontieră în aproximativ 14 minute.

În cadrul unui briefing de presă, Revenco a precizat că pentru implementarea măsurii discutată anterior de premierii Gavrilița și Ciucă se vor aplica anumite derogări. Acestea vor permite utilizarea echipamentelor la vama moldo-română.

„În cadrul ședinței Comisiei Situații Excepționale au fost luate decizii importante care să permită, print-un cadru de reglementare aprobat, funcționarea și facilitarea activității echipelor mixte. La modul practic, derogările vor permite amplasarea echipelor mixte pe teritoriul României, utilizarea logistică a tehnicii de calcul, a containerelor modulare, a scanerelor mobile și altor echipamente din dotarea sa. Derogările permit amplasarea de birouri comune de muncă și agrea de reguli provizorii de reguli și control care vor fi ulterior adoptate de părți”, a declarat Revenco.

Șefa MAI a precizat că astfel autoritățile sunt gata să se instaleze tehnic și să înceapă de la prima oră proiectul pilor privind efectuarea controalelor comune. „Înștiințam autoritățile partenere, astfel încât și partea română să facă parte din această schemă”, a declarat Revenco.

Precizăm că problema camioanele care stau în rând la vamă nu este una nouă, iar șoferii petreceau anterior câte 48 de ore în rând. După izbucnirea războiului în Ucraina, ei anunțau că timpul de așteptare a ajuns la cinci zile și cereau Chișinăului și Bucureștiului soluții comune. Autoritățile de peste Prut au confirmat că au probleme de infrastructură și nu le pot soluționa peste noapte, dar au suplinit ulterior numărul angajaților sanitar-veterinari.

Natalia Gavrilița a discutat subiectul cu omologul său român, Nicolae Ciucă. Cei doi s-au înțeles să implementeze vămuirea comună, iar Republica Moldova a asigurat șoferilor asistență psihologică și medicală și a instalat spații speciale unde conducătorii vehiculelor își pot satisface necesitățile alimentare, de igienă și de odihnă.

#Albița #trecere #frontieră

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA