Cine va finanța noua Super Ligă de fotbal? Vor fi acordate câte 3,5 miliarde de euro pentru cluburile fondatoare

Grupul bancar american JP Morgan a anunţat luni că va finanţa noua Super Ligă, anunţată duminică de 12 dintre cele mai mari cluburi de fotbal din Europa, informează Reuters.

Noua Super Ligă a fost înfiinţată ca un rival la Liga Campionilor şi include cluburi renumite precum Real Madrid şi Manchester United.

Cele mai mari douăsprezece cluburi au oficializat creacrea Super Ligăi, o competiţie privată care va face concurenţă actualei Ligi a Campionilor.

La rândul ei UEFA a promis că îi va da replica, excluzând echipele disidente şi pe jucătorii acestora.

‘The Super League’ are drept cluburi fondatoare pe AC Milan, Arsenal, Atletico Madrid, Chelsea FC, FC Barcelona, Inter Milano, Juventus, Liverpool, Manchester City, Manchester United, Real Madrid şi Tottenham.

Acest proiect are drept scop să „genereze resurse suplimentare pentru toată piramida fotbalului”.

„În schimbul angajamentului lor, cluburile fondatoare vor primi o plată unică de aproximativ 3,5 miliarde de euro destinată exclusiv investiţiilor în infrastructură şi vor compensa impactul crizei Covid-19”, se arată în comunicat.

Dacă aceste cifre vor fi confirmate, noua competiţie va genera venituri mult mai mari decât cele obţinute de UEFA pentru toate întrecerile sale la nivel de club (Liga Campionilor, Europa League şi Supercupa Europei), care au generat o reţetă de 3,2 miliarde de euro din drepturile de televizare în sezonul 2018-2019, înainte de pandemia care a afectat grav piaţa europeană a drepturilor sportive.

Potrivit promotorilor Super Liga ar urma să funcţioneze ca un sezon regulat între 20 de cluburi, în 15 dintre ele („cluburile fondatoare”) fiind calificate automat în fiecare an, iar celelalte cinci primind invitaţii, „printr-un sistem bazat pe performanţa lor din sezonul precedent”.

#finanțare #venituri #fotbal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele american Donald Trump a lansat un nou atac dur asupra politicii comerciale globale, declarând că SUA nu poate supraviețui economic fără impunerea de tarife vamale pe importurile din alte țări. Într-un mesaj postat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, Trump a scris tranșant:
„Dacă altor țări li se permite să ne impună tarife, iar nouă nu ni se permite să reacționăm rapid și flexibil cu tarife de răspuns, SUA nu are nici cea mai mică șansă de supraviețuire economică”.

Trump a adăugat că datorită tarifelor impuse de administrația sa, economia SUA a înflorit, avertizând însă că eliminarea acestor taxe ar însemna o „prăbușire economică totală a Statelor Unite ale Americii”.

Declarațiile sale vin în contextul în care, la sfârșitul lunii mai, un tribunal american pentru comerț internațional a declarat ilegale o parte dintre tarifele impuse anterior de Trump, însă Casa Albă a contestat decizia și a obținut temporar suspendarea acesteia.

Tarifele impuse de Trump în 2024-2025 au inclus:

25% pe importurile din Mexic și majoritatea bunurilor din Canada;
10% pe bunurile din China, sub pretextul combaterii fentanilului și imigrației ilegale;
25% pe importurile de oțel și aluminiu (din 10 februarie);
25% pe importurile de automobile și camioane ușoare (din 26 martie);
10% global pe majoritatea bunurilor importate în SUA (anunțat în aprilie, dar amânat pentru 90 de zile);
145% pe importurile din China (după mai multe runde de majorări).
Pe 12 mai, Washington și Beijing au convenit o reducere temporară a tarifelor: SUA a redus taxele suplimentare pe bunurile chinezești de la 145% la 30%, iar China a redus la rândul ei taxele de la 125% la 10%.

La final de mai, Trump a anunțat introducerea unui tarif de 50% pe mărfurile din Uniunea Europeană, dar aplicarea a fost amânată până la 9 iulie.

Trump a avertizat că, fără aceste măsuri, SUA ar deveni „ostaticele unor tarife anti-americane” și a îndemnat la „acțiune dură și rapidă” pentru protejarea economiei americane.