Gigantul american de cosmetice Revlon cere intrarea în faliment

17 Iun. 2022, 15:03
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
17 Iun. 2022, 15:03 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Compania de cosmetice Revlon, înfiinţată în 1932 de fraţii Charles şi Joseph Revson şi Charles Lachman, a pierdut în ultimii ani spaţiu pe rafturi şi vânzări în favoarea unor startup-uri susţinute de celebrităţi precum Kylie Cosmetics al lui Kylie Jenner şi Fenty Beauty a Rihannei.

Cunoscută pentru lacurile de unghii şi rujurile sale, compania în vârstă de 90 de ani a enumerat active şi pasive cuprinse între 1 şi 10 miliarde de dolari într-un dosar depus miercuri la tribunal unde a cerut intrarea în faliment, scrie ZF.

„Mărcile din portofoliul său sunt puţin mai vechi şi nu oferă hype-ul pe care îl caută clientul contemporan”, a declarat Thomai Serdari, profesor de marketing la New York University.

De asemenea, compania a fost afectată de probleme de aprovizionare, agravate de pandemia COVID-19. Penuria de produse rezultată a fost un alt factor important în alunecarea spre faliment, iar analiştii au spus că este puţin probabil ca acestea să fie rezolvate pe termen scurt.

În schimb, Coty Inc a câştigat cotă de piaţă prin investiţii masive pentru a îmbunătăţi aprovizionarea.

Revlon, care a început prin a vinde lac de unghii, a fost vândută către MacAndrews & Forbes în 1985 şi a devenit publică 11 ani mai târziu.

Revlon a cumpărat Elizabeth Arden, care deţine mărci precum Britney Spears Fragrances şi Christina Aguilera Fragrances, într-un pariu de 870 de milioane de dolari pentru îngrijirea pielii în 2016.

Dar vânzările companiei au rămas în urmă de-a lungul anilor, iar în 2021 au scăzut cu 22% faţă de nivelul din 2017.

Compania a precizat că niciuna dintre unităţile sale internaţionale, cu excepţia Canadei şi a Marii Britanii, nu face parte din procedura de faliment deschisă.

08 Aug. 2026, 10:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Aug. 2026, 10:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!