Kremlinul fierbe! Ministrul Apărării de la Kiev: Ucraina este considerată "de facto" membră a NATO

Ministrul Apărării al Ucrainei a declarat vineri, 17 iunie, că aliații NATO i-au spus la un summit de la Bruxelles că țara sa este considerată un membru „de facto” al alianței.

„Este important de subliniat că aceasta a fost prima dată când a avut loc o astfel de întâlnire cu patru state care nu fac parte din Alianță: Ucraina, Georgia, Suedia și Finlanda”, a spus Oleksii Reznikov pe Facebook. „În curând, chestiunea apartenenței Suediei și Finlandei la NATO va fi luată în considerare”.

„Am avut ocazia să discut despre NATO de facto cu partenerii noștri”, a adăugat el. „Mă bucur că colegii mei au confirmat că Ucraina de facto este deja un membru al acestei familii”, a spus ministrul, potrivit CNN.

Reznikov nu a oferit detalii despre cine ar fi putut caracteriza Ucraina în acest mod. Aspirația la aderarea la NATO este consacrată în constituția Ucrainei, dar țara nu este membră a alianței.

Joi, 16 iunie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost întrebat în cadrul unei conferințe de presă dacă nivelul uriaș de sprijin militar pentru Ucraina înseamnă că acum este „momentul potrivit” pentru a discuta despre viitoarea apartenență a țării la alianța militară.

„Accentul nostru este acum pe susținerea Ucrainei pentru a oferi sprijin militar, sprijin letal, neletal, din partea Aliaților și a NATO, precum și pe consolidarea capacităților și acest lucru a ajutat la modernizarea mai mult pe termen lung a instituțiilor de apărare și securitate ale Ucrainei”, a spus Stoltenberg.

#NATO #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.