Fericiţi cei abonaţi la banii statului! Ieftinirea pașapoartelor, la Paștele cailor

Directorul Agenției Servicii Publice (ASP) anunța recent prin intermediu mass-media că, din toamnă, cetățenii moldoveni vor plăti mai puțin cu 200 de lei pentru pașapoarte. Aceste estimări aveau la bază contractul semnat la un preț foarte avantajos de Agenția Servicii Publice cu Polska Wyrtvornia Papierow Wartosciowych S.A. (PWPW) pentru achiziția de blanchete de acte de identitate din sistemul național de pașapoarte, permise de conducere și certificate de înmatriculare, inclusiv echipamente și produs program specializat pentru personalizarea acestora pentru perioada anilor 2022 – 2025. Cel mai probabil, aceste speranțe nu se vor materializa atât de curând, pentru că, între timp, ASP a semnat de urgență un nou contract cu UAB „Garsu Pasaulis”, operatorul economic vizat într-un dosar penal inițiat în privința factorilor de decizie din cadrul ASP pentru fraudarea licitațiilor publice, scrie revizia.md.

Contractul cu UAB „Garsu Pasaulis” prevede livrarea unui număr de 250 000 blanchete de pașapoarte, laminat holografic securizat, software inclusiv servicii de mentenanță a acestuia pentru confecționarea și personalizarea blanchetelor de pașapoarte până la data de 30.10.2022. Valoarea contractului este de 1 612 500 EURO fără TVA, ceea ce constituie 32 966 595 MDL, fără TVA, conform cursului valutar al BNM din data de 27.05.2022. Totodată, Agenția Servicii Publice și-a rezervat dreptul de a încheia un acord suplimentar pentru majorarea valorii inițiale a contractului cu 30%, în cazul în care va avea nevoie de o cantitate suplimentară de blanchete de pașapoarte sau laminat holografic securizat. Această necesitate ar putea surveni în cazul în care Polska Wyrtvornia Papierow Wartosciowych S.A. (PWPW) nu-și va putea onora obligațiile de livrare conform condițiilor contractului din 13.05.2022.

Contractul cu UAB „Garsu Pasaulis” a fost semnat în baza unei proceduri de achiziție de urgență, organizarea căreia a fost dispusă de Comisia Situații Excepționale prin Dispoziția nr. 22 din 23.05.2022. Despre riscurile pe care le implica desfășurarea unei proceduri de achiziție de acest gen, am menționat într-un articol precedent publicat pe revizia.md. Pentru a afla mai multe detalii, am solicitat informații de la Agenția Servicii Publice, care ne-a oferit un răspuns detaliat.

Conform răspunsului ASP nr. 01/4141 din 15.06.2022, prin ordinul directorului Agenția Servicii Publice nr. 488 din 23.05.2022, a fost creat Grupul de lucru pentru executarea Dispoziției nr. 22 din 23 mai 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. Grupul de lucru a elaborat cererea de ofertă pentru achiziția respectivă, care a fost expediată simultan prin email la 4 operatori economici cu activitate similară în domeniu pe data de 24.05.2022. Operatorii economici au fost identificați din lista participanților la licitația publică deschisă de achiziționare a blanchetelor de acte de identitate din sistemul național de pașapoarte, permise de conducere și certificate de înmatriculare, inclusiv echipamente și produs program specializat pentru personalizarea acestora pentru perioada anilor 2022 – 2025, inclusiv câștigătorii licitației cu care ASP a semnat deja contractele:

– Polska Wytwórnia Papierów Wartościowych S.A. (Polonia),

– SELP (Franța),

– Compania Nationala „Imprimeria Nationala” S.A. (România).

– UAB „Garsų Pasaulis” (Lituania).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#blanchete #ASP #pasapoarte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.