Dezastrul din companiile aeriene. Sunt pierderi de miliarde, ce se va întâmpla cu prețul biletelor

Aeroporturile europene se vor confrunta cu o „mare provocare” pe tot parcursul verii, au avertizat liderii aviației, ceea ce înseamnă haos pentru milioane de pasageri. Cozile și anulările regulate au devenit scene deprimant de obișnuite pentru călători, cu sute de zboruri lipsă numai în ultimele zile, iar viitorul nu pare promițător.

Air Council International – organismul comercial european pentru aeroporturi – a prezis că întârzierile sunt inevitabile la două treimi din aeroporturile europene în această vară. „Traficul a revenit puternic – 86% din capacitatea din 2019 este în rețea – și o mare parte a traficului s-a mutat spre vest din Ucraina”, a avertizat Jacopo Passinotti, director de management al rețelei la organismul de management al traficului aerian Eurocontrol.

Se prevede, totuși, o redresare semnificativă a călătoriilor aeriene după pandemie, care va permite companiilor aeriene globale să-şi reducă pierderile anul acesta şi posibil să revină pe profit dar abia în 2023, se arată într-un raport al Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA).

Operatorii aerieni globali ar urma să înregistreze pierderi de 9,7 miliarde de dolari în 2022, un pas înainte faţă de pierderile de 42,1 miliarde de dolari din 2021 şi faţă de prognoza anterioară a IATA pentru acest an, ce indica pierderi de 11,6 miliarde de dolari. Dar oficialii companiilor aeriene globale au avertizat la reuniunea din Qatar că preţul mai ridicat al petrolului şi inflaţia riscă să afecteze redresarea fragilă.

„Industria noastră este acum mai redusă, mai dură şi mai dinamică. Profitul ar trebui să apară la orizont în 2023”, a afirmat directorul Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni, Willie Walsh.

Cea mai solidă performanţă este aşteptată în America de Nord, singura regiune unde ar urma să se înregistreze un profit în 2022, estimat la 8,8 miliarde de dolari. În Asia, unde graniţele Chinei rămân închise şi piaţa internă este sub presiune din cauza restricţiilor, companiile aeriene ar urma să raporteze pierderi totale de 8,9 miliarde de dolari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#aeroporturi #criză #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.