Trenurile moldovenești, cu viteza melcului, înainte! Tofilat: Avem nevoie de locomotive și vagoane

Din cauza fluxului mare de camioane, punctele de trecere ale frontierei dintre Republica Moldova și Ucraina au fost timp de două luni supraaglomerate. O soluție ar fi transportul feroviar, însă rămâne o soluție de viitor.

„Astăzi, în cel mai bun caz, putem asigura trei trenuri ucrainene pe zi, prin punctul de intrare de la nord, din Ocnița. Dacă vom depune eforturile de care vorbim vom fi capabili să asigurăm nouă trenuri pe zi”, susține directorul CFM, Sergiu Tofilat într-un interviu pentru Deutsche Welle.

Tofilat spune nu există probleme la transportul feroviar, dar „cel mai problematic aspect, actualmente, este legat de capacitatea noastră de tracțiune, numărul de locomotive și de personal, ca și de capacitatea de prelucrare a porturilor, pentru că portul din Constanța e supraaglomerat, la Reni sunt vagoane în așteptare, dar și la Galați și Giurgiulești”.

Directorul CFM spune că întreprinderea are nevoie de investiții pentru a putea fi pusă pe picioare și a majora traficul feroviar.

„Liniile feroviare nu sunt în cea mai bună stare. Haideți să ne imaginăm un drum care nu a fost reparat timp de 30 de ani decât cosmetic. Așa e și la calea ferată. E vorba de linii de așteptare și sortare, pentru a permite asigurarea logisticii necesare pe diferite tronsoane. Avem nevoie de locomotive, atât de manevră, care vor lucra în stații cu aceste cuplări și decuplări, dar și de locomotive de linii, care trag o cantitate sporită de marfă. De asemenea, avem nevoie de personal operațional, care nu va fi suficient, deoarece avem capacitate insuficientă pentru transportarea unor volume atât de mari”, a puunctat Tofilat.

Compania intenționează să reabiliteze mai mult tronsoane de cale ferată, ,pentru a crește inclusiv voteza de circulație.

„Discutăm cu guvernul Franței ca să reabilităm sectorul Ungheni-Chișinău, ca să îl avem finalizat în 2-3 ani. Următorul plan pe infrastructură este discuția cu organismele financiare internaționale pe trei tronsoane principale de la nordul țării, care va fi un proiect mai scump. Pe partea de material rulant, momentan suntem în discuții avansate cu autoritățile din Polonia și furnizorii de acolo pentru a asambla 1000 de vagoane cerealiere și sper că în 2023 vom avea aceste vagoane, fapt ce va permite rezolvarea unor probleme din sectorul agricol”, a mai spus Tofilat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#vagoane #trenuri #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.