UN Women și Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară fac vocea femeilor din societatea civilă mai puternică

24 Iun. 2022, 15:36
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Iun. 2022, 15:36 // Actual //  MD Bani

O delegație a Fondului Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară al ONU (WPHF), care a inclus reprezentante/-ți ai Fondului și ai guvernelor donatoare din Austria, Germania, Irlanda, Norvegia, Suedia și Marea Britanie, a vizitat Republica Moldova în perioada 21-23 iunie 2022. Scopul vizitei a fost de a cunoaște impactul acțiunilor organizațiilor partenere sprijinite financiar de WPHF și pentru a evalua nevoile unice ale organizațiilor locale de femei care lucrează pentru a proteja femeile și fetele aflate în prima linie a crizei refugiaților din Ucraina.

WPHF, cu susținerea UN Women, a oferit finanțare pentru 6 ONG-uri din Republica Moldova, care acordă asistență urgentă persoanelor refugiate și fortifică integrarea dimensiunii de gen în răspunsul la criza umanitară. Pentru lansarea parteneriatelor cu societatea civilă a fost organizat un eveniment oficial cu reprezentantele acestor organizații – La Strada, Centrul de Drept al Femeilor, Asociația „Motivație” din Moldova, Gender Centru, Femei pentru Femei și Asociația „Institutum Virtutes Civilis”.

„Moldova este o țară mică, cu o inimă mare”, a spus Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women. „Această finanțare de la Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară va întări vocile și  va crește efortul esențial de răspuns al organizațiilor locale de femei și tineret care lucrează în prima linie a crizei refugiaților.”

Participantele la evenimentul de lansare au accentuat necesitatea echilibrării sprijinului pentru comunitățile gazdă și persoanele refugiate, subliniind că dincolo de entuziasm, liderism și voință politică, organizațiile de femei au nevoie de resurse flexibile și instrumente de finanțare rapidă pentru intervenții de calitate în capacitarea femeilor pentru a preveni conflictele, a răspunde la crize și situații de urgență, precum și pentru a beneficia de oportunitățile cheie de consolidare a păcii.

„Organizațiile locale de femei nu lucrează în izolare – ele lucrează în comunitățile lor pentru a crea schimbări pe termen lung, transformatoare”, a declarat Ghita El Khyari, șefa Secretariatului Fondului Umanitar și pentru Pace pentru Femei. „Iată de ce, Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară investește în femeile care sunt în prima linie de răspuns la crize în Moldova, Ucraina și 27 de țări de pe tot globul.”

Un nou apel regional a fost lansat pentru a sprijini mai multe organizații ale societății civile care lucrează pentru a promova redresarea socio-economică, conducerea și participarea politică a femeilor și fetelor strămutate forțat în contextul de criză umanitară în Moldova și Ucraina.

În timpul vizitei, delegația Fondului, împreună cu UN Women, s-au întâlnit cu Corina Ajder, Secretară de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Lilia Pascal, șefa Departamentului pentru oportunități egale pentru femei și bărbați și Daniela Misail-Nichitin, Secretară de Stat la Ministerul Afacerilor Interne. Discuția s-a axat pe rolul esențial al organizațiilor de femei locale ca răspunsuri de primă linie și acțiuni complementare pentru persoanele refugiate și comunitățile gazdă în scopul promovării coeziunii sociale.

Împreună cu echipa UN Women, delegația WPHF a vizitat Centrul temporar de plasament de la Moldexpo și punctul de trecere a frontierei de la Palanca, pentru a vedea facilitățile, dar și nevoile urgente ale refugiatelor pe teren.

O discuție despre provocările cu care se confruntă în această criză, a avut loc la sediul a două organizații, La strada și Centrul de Drept al Femeilor, care deja implementează proiecte finanțate de WPHF cu susținerea UN Women Moldova. „În timp de criză, trebuie să acționăm cu încredere”, a spus Mariana Buruiană, directoarea Centrului de Drept al Femeilor din Moldova, organizație parteneră susținută de WPHF. „Încredere în parteneri, donatori, refugiați și comunitățile gazdă”.

Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară ONU (WPHF) este singurul mecanism de finanțare globală dedicat exclusiv accelerării sprijinului programatic și instituțional pentru organizațiile locale de femei care lucrează în medii fragile pentru a răspunde la criză și pentru a construi pacea durabilă. UN Women joacă un rol central în succesul și creșterea continuă a WPHF fiind gazda Secretariatului global. Pentru mai multe informații despre WPHF, accesați WPHFund.org și urmăriți-ne @WPHFund.

UN Women este Entitatea Națiunilor Unite dedicată egalității de gen și abilitării femeilor. O promotoare mondială a drepturilor femeilor și fetelor, UN Women a fost înființată pentru a accelera răspunsul la necesitățile acestora în întreaga lume. UN Women sprijină participarea egală a femeilor în toate aspectele vieții, axându-se pe 4 priorități strategice:

  • Femeile conduc, participă și beneficiază în măsură egală de sistemele de guvernare
  • Femeile au Securitate financiară, locuri de muncă decente și independență economică
  • Toate femeile și fetele trăiesc o viață fără orice formă de violență
  • Femeile și fetele contribuie la și au o mai mare influență asupra creării păcii durabile și rezilienței, în egală măsură beneficiind de prevenirea conflictelor, precum și de acțiuni umanitare.

Realitatea Live

05 Mai 2024, 11:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
05 Mai 2024, 11:48 // Actual //  Lupu Eduard

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău