Germania vrea să salveze industria aeriană. Are nevoie urgent de lucrători străini

Germania vrea să angajeze cât mai curând posibil lucrători străini, pentru a ajuta operatorii de aeroporturi, confruntaţi cu un deficit masiv de angajaţi, în timpul sezonului de vară aglomerat, a afirmat luni un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne, transmite Reuters.

Potrivit presei internaționale, străinii vor fi angajați temporar și vor beneficia de cazare şi salariu standard. De asemenea, ei vor trebui să îndeplinească aceleaşi verificări de securitate şi fiabilitate ca restul angajaţilor.

Companiile aeriene şi operatorii de aeroporturi din Europa se confruntă cu o lipsă de personal care să gestioneze fluxurile de pasageri, după ce s-a majorat cererea pentru călătoriile aeriene, în urma ridicării majorităţii restricţiilor. Tot mai mulţi angajaţi ameninţă cu mişcări de protest, scrie Agerpres.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Muncii a declarat că nu poate comenta în privinţa numărului de lucrători străini care ar urma să sosească, după ce publicaţia Bild am Sonntag a informat că din iulie ar urma să sosească un număr cu „patru cifre” de angajaţi calificaţi din Turcia în Germania.

Lucrătorii străini s-ar putea ocupa de gestionarea bagajelor, a declarat Andreas Rosskopf, preşedintele Sindicatului Poliţiştilor Germani, care nu a recomandat folosirea acestora pentru verificări de securitate.

Conform datelor Asociaţiei Aeroporturilor ADV, aproximativ unul din cinci locuri de muncă în domeniul verificărilor, securităţii şi manipulării aeronavei nu sunt ocupate.

În următoarele zile, operatorii de aeroporturi ar urma să anunţe numărul exact al angajaţilor de care au nevoie, dar şeful Asociaţiei ABL se aşteaptă ca în următoarele trei luni să fie aduşi 1.000 – 2.000 de angajaţi, cel mai probabil începând din august.

Conform unei estimări a şefului Oficiului de Muncă, Detlef Scheele, Germania are nevoie anual de cel puţin 400.000 de noi lucrători imigranţi, proveniţi atât din UE, cât şi din state terţe.

Când legea asupra imigraţiei lucrătorilor calificaţi a intrat în vigoare în anul 2020, autorităţile germane sperau că minimum 10.000 de imigranţi vor veni anual din afara UE în Germania pentru a lucra în această ţară. Însă, pandemia COVID-19 şi restricţiile antiepidemice, precum şi schimbările pe piaţa muncii din statele de origine, nu au permis realizarea acestei prognoze.

#industria aeriana #Germania #angajati #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom