Kremlinul respinge informaţiile potrivit cărora Rusia ar fi intrat în incapacitate de plată a datoriilor suverane

27 Iun. 2022, 17:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iun. 2022, 17:20 // Actual //  bani.md

Kremlinul a respins informaţiile potrivit cărora Rusia ar fi intrat în prima incapacitate de plată a datoriilor suverane din ultimele decenii, în condiţiile în care unii deţinători de obligaţiuni nu au primit dobânzile datorate până la termenul limită care a expirat luni, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Într-o discuţie cu jurnaliştii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a efectuat plăţile aferente obligaţiunilor scadente în mai, dar faptul că plata a fost blocată de Euroclear din cauza sancţiunilor occidentale impuse Moscovei „nu este problema noastră”.

Moscova se străduieşte să continue plăţile pentru datoria sa externă în valoare de 40 de miliarde de dolari, după ce sancţiunile occidentale impuse după invadarea Ucrainei au scos practic Rusia în afara sistemului financiar mondial şi au făcut activele sale inacceptabile pentru mulţi investitori.

Anterior, aproximativ jumătate din rezervele în aur şi valută ale Rusiei – aproape 300 de miliarde de dolari – fuseseră blocate în urma sancţiunilor.

„Poziţia noastră este bine cunoscută. Rezervele noastre sunt blocate ilegal şi toate încercările de a folosi rezervele vor fi de asemenea ilegale”, a declarat Peskov.

Oficialii Euroclear nu au răspuns imediat solicitărilor de a comenta informaţia.

În vederea extinderii sancţiunilor occidentale, SUA, Marea Britanie, Japonia şi Canada vor interzice importurile de aur din Rusia, cu prilejul summitului G7 care a început duminică în Germania.

Întrebat dacă Rusia îşi va putea redirecţiona aurul spre Asia, unde se află principalii consumatori, Peskov a răspuns că piaţa globală a metalelor preţioase „este destul de mare”.

„Şi, aşa cum am procedat cu alte bunuri, desigur, dacă o piaţă îşi pierde atracţia, există o redirecţionare spre locuri unde condiţiile sunt mai confortabile”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Kremlinul a susţinut în repetate rânduri că nu există motive pentru ca Rusia să intre în incapacitate, dând vina pe sancţiunile internaţionale pentru incapacitatea sa de a rambursa sumele datorate deţinătorilor de obligaţiuni ruseşti.

Eforturile Rusiei de a evita ceea ce ar fi primul său mare default internaţional de la Revoluţia Bolşevică din urmă cu un secol s-au lovit de un obstacol imposibil de depăşit la finele lunii mai, când Trezoreria americană a blocat efectiv capacitatea Moscovei de a face plăţi deţinătorilor de obligaţiuni.

„Începând din luna martie, ne gândeam că un default al Rusiei este, probabil, inevitabil, singura întrebare fiind când anume va avea loc. Trezoreria americană a răspuns la această întrebare pentru noi, iar acum default-ul este iminent”, a spus Dennis Hranitzky de la firma de avocatură Quinn Emanuel.

Chiar dacă un default ar fi în mare parte unul simbolic, având în vedere că acum Rusia nu se poate împrumuta de pe pieţele internaţionale – şi nici nu are nevoie să se împrumute date fiind veniturile mari generate de exporturile de petrol şi gaze – stigmatul asociat cu incapacitatea de plată a datoriei externe ar urma să majoreze costurile cu împrumuturile în viitor.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.