Scandal! Sediile universităților care vor fi închise, vor fi scoase la vânzare

Ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală, a declarat astăzi, într-o conferință de presă că, după reorganizarea universităților, sediile care nu vor fi utilizate, ar putea fi vândute, iar banii cheltuiți exclusiv în domeniul educațional. ”Se va face o analiză, iar sediile universităților care nu vor fi utilizate, ar putea fi vândute de către stat, iar banii să fie utilizați în domeniul educației”, a declarat Topală.

Din numarul total de 16 universități publice din Republica Moldova, vor rămâne să activeze 11 universități publice, a anunțat aministrul Educației, Anatolie Topală.

Potrivit oficialului moldovean vor fi lichidate în total 24 de instituții universitare. Topală a explicat că salariile cadrelor didactice care vor rămâne să activeze în sistemul universitar va crește: ”Ministerul Educației și Cercetării va acorda mulți bani universităților, iar acest lucru va permite majorarea salariilor”.

Ministrul a motivat închiderea a 24 de instituții universitare afirmân că există un studiu din anul 2015 care arată necesitatea intervenției, numărul mare de universități nu este acoperit de un număr la fel de mare de studenți.”Este un studiu din 2015, care prevedea o astfel de intervenție.

Situația cercetătorilor în acest moment este una dificilă, ei sunt angajați pe o perioadă determinată de timp și nu au stabilitate în angajare. Intervenția aceasta este necesară pentru a asigura stabilitatea lor și condițiile de cercetare. Universitățile vor fi bine poziționate și asta va ajuta la atragerea de fondurilor pentru procesul de cercetare. Această reformă presupune deschiderea unor noi specialități”, menționează Topală.

În același timp, tot astăzi, membrii Academiei de Știință s-au convocat în ședință extraordinară pentru a discuta inițiativa Ministerului Educației și Cercetării referitor la reforma domeniului învățământului superior. Majoritatea dintre aceștia consideră că reducerea unui număr atât de mare de universități ar avea doar scop economic, reducerea cadrelor didactice și vânzarea clădirilor universităților reorganizate.

Mai multe colective universitare au adresat scrisori deschise autorităților moldovene prin care cer stoparea procesului de absorție.

Ministerul moldovean al Educației și Cercetări a anunțat, la 27 iunie, reducerea numărului de universității din Republica Moldova afirmând că este „cel mai important proces de modernizare a universităților și a sistemului de cercetare din Republica Moldova din ultimii ani”.

#sedii #reforma #universitati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.