„Soimi”, „porumbei” și „struți”. Cele trei grupuri din NATO și cum se poziționează față de războiul din Ucraina

Între membrii NATO esxistă divergențe de opinia cu privire la modul în care să se pună capăt războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei.

Potrivit The Sunday Times membrii NATO pot fi împărțiți în trei categorii: „șoimi”, „porumbei” și „struți” . Prima dintre acestea include țări care consideră că Rusia ar trebui să primească cea mai drastică respingere, privând-o de posibilitatea de a comite acte de agresiune în viitor. Un reprezentant proeminent al „șoimilor” este Polonia, care promovează activ inițiativele de a oferi Ucrainei armele necesare și de a impune sancțiuni dure împotriva Federației Ruse. De asemenea, țările acestui grup sunt în favoarea returnării tuturor teritoriilor ocupate temporar Ucrainei, inclusiv Crimeea și Donbasul.

Porumbeii” includ țări care sunt în favoarea unei încetări timpurii a ostilităților în Ucraina, chiar și în detrimentul concesiunilor teritoriale din partea ucraineană . Aceștia ar fi de acord cu retragerea trupelor ruse pe pozițiile din 24 februarie și ar recunoaște, de asemenea, statutul actual al Crimeei, „Republicii Populare Donbas” și „Republicii Populare Lugansk”. Publicația britanică citează un oficial. sub anonimat, dintr-una dintre țările scandinave, care numește un astfel de rezultat „nedrept, dar practic”.

În ultima grupă – „struți” – The Sunday Times include țări care încearcă să se distanțeze cât mai mult de evenimentele din Ucraina, rezolvând probleme interne. Ei doar susțin oficial deciziile Alianței. Potrivit jurnaliştilor, „struţii” includ ţările din sudul Europei.
În ceea ce privește țările care ajută cel mai activ Ucraina în lupta împotriva agresorului, Kievul poate crea o uniune regională cu ele în viitor. Este vorba de Polonia, Marea Britanie și țările baltice.

#membri #NATO #colaborare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” lansează inițiativa ”Salarii nesimțite – la control”, prin care își propune să verifice și să facă publice cazurile în care, în instituții și întreprinderi de stat, se acordă salarii, sporuri și beneficii ce depășesc limitele bunului-simț. Prin această inițiativă, organizația cere autorităților să demonstreze că administrează responsabil banul public înainte de a impune noi poveri fiscale cetățenilor și mediului de afaceri.

Potrivit unei declarații emise de Mișcare, în timp ce salariul mediu prognozat pe economie pentru 2026 este de circa 17.400 lei, iar salariul minim de 6.300 lei, în spațiul public au apărut informații privind remunerații care ating 100.000–120.000 lei lunar în unele entități de stat — echivalentul a aproape 7 salarii medii și aproape 20 de salarii minime. Organizația subliniază că problema nu vizează o persoană anume, ci un sistem care permite suspiciuni de favoritism, nepotism și tratament preferențial.

În cadrul inițiativei, Construim Încredere formulează șase solicitări:

1. Respectarea strictă a meritocrației — funcțiile din sectorul public ocupate exclusiv pe bază de competență, prin concursuri transparente.
2. Un audit amplu și independent al instituțiilor, agențiilor și întreprinderilor de stat, care să arate câte funcții sunt cu adevărat necesare și unde există risipă.
3. Transparență totală privind salariile și sporurile — reguli, criterii și beneficii publice și ușor accesibile.
4. Limite rezonabile pentru remunerarea în sectorul public, raportate la realitățile economice ale țării.
5. Evaluarea conducătorilor pe bază de rezultate măsurabile și publice — „salariile excepționale trebuie justificate prin rezultate excepționale”.
6. Reforma statului înaintea noilor taxe — orice ajustare din Politica Fiscală 2027 trebuie precedată de o reformă reală a cheltuielilor publice.

„Nu este echitabil ca profesorii, medicii, agricultorii, antreprenorii, angajații și pensionarii să suporte costurile ajustărilor fiscale, în timp ce persistă privilegii care nu pot fi explicate public”, se mai arată în declarație.