Cea mai mare economie europeană tremură şi nu doar de frig

04 Iul. 2022, 06:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Iul. 2022, 06:16 // Actual //  bani.md

Cea mai mare economie europeană tremură, şi nu doar de frig. Germania riscă eşecul în masă a reţelelor de utilităţi, din cauza embargo-ului de gaz impus de Rusia
Germania ar trebui să se pregătească pentru reduceri mai mari ale livrărilor de gaze ruseşti, deoarece preşedintele Vladimir Putin urmăreşte o strategie conştientă de creştere a preţurilor pentru a submina unitatea europeană, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck.

„Nu avem de-a face cu decizii neregulate, ci cu un război economic, complet raţional şi foarte clar”, a declarat Habeck, vicecancelar în guvernul lui Olaf Scholz, sâmbătă, în cadrul unui panel. „După o reducere de 60%, urmează în mod logic următoarea”.

Liderii germani intensifică avertismentele privind iminenţa unor tulburări şi a unor penurii de gaze naturale în cea mai mare economie europeană, care se bazează pe Rusia pentru aproximativ o treime din energia sa. Putin a redus treptat livrările după ce ţările europene au impus sancţiuni ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.
Companiile germane de utilităţi sunt expuse riscului unor defecţiuni în cascadă care ar putea necesita activarea unei clauze legale care le-ar permite să transfere creşterile de preţ în afara angajamentelor contractuale, a declarat Habeck.

Germania s-a abţinut deocamdată de la activarea acestei măsuri, deoarece ar duce la o „explozie imediată a preţurilor” pentru consumatori, a declarat el în cadrul unui eveniment sponsorizat de săptămânalul Die Zeit. Guvernul lucrează la o alternativă, a spus el, fără a da detalii.

„Dacă o companie ar da faliment, sau alte companii ar da faliment, este ca un efect de domino care ar duce foarte repede la o recesiune profundă”, a spus el.

Companiile energetice europene se confruntă cu o presiune după ce Rusia a redus fluxurile pe o legătură cheie de gaz la începutul acestei luni, forţând companiile de utilităţi să cumpere combustibil de pe piaţa spot la preţuri ridicate. Preţurile ridicate ale energiei electrice determină tot mai mult fabricile şi întreprinderile germane să reducă cererea, iar guvernul a activat a doua etapă a unui plan de urgenţă pentru gaze în trei etape.

Rusia a redus livrările prin Nord Stream cu 60%, iar gazoductul este programat pentru o închidere completă în această lună pentru întreţinere. Germania a exprimat îndoieli că Nord Stream va relua furnizarea după această operaţiune.

Obiectivul Rusiei este de a menţine preţurile energiei la un nivel ridicat şi de a „distruge unitatea şi solidaritatea ţării”, a declarat Habeck.

Guvernul german şi gigantul energetic Uniper SE discută măsuri de stabilizare. Ministrul de finanţe Christian Lindner a declarat că orice asistenţă guvernamentală suplimentară va fi sub forma unei garanţii de împrumut.

Raţionalizarea gazului – dacă se va ajunge la aşa ceva – prezintă provocări, deoarece reţeaua nu este adesea separată între clienţii rezidenţiali şi cei comerciali, a spus Habeck.
Dacă o fabrică este conectată la reţeaua de gaz şi o întreagă parte a oraşului este conectată la aceasta, atunci această fabrică nu poate fi scoasă din reţea.

„Aceasta va fi probabil reglementată atunci în detrimentul fabricilor care nu sunt conectate la o reţea mixtă”, a spus Habeck.

17 Nov. 2026, 13:44
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 13:44 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Pensionarii nu vor beneficia în 2027 de majorarea suplimentară în sumă fixă, care ar fi constituit aproximativ 40–45 de lei lunar. Guvernul propune suspendarea pentru un an a acestui mecanism, măsură care ar permite reducerea cheltuielilor bugetare cu până la 250 de milioane de lei, potrivit proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor.

Prevederea este inclusă în articolul 16 al proiectului, care stabilește că, prin derogare de la Legea privind sistemul public de pensii, la 1 aprilie 2027 nu va fi efectuată majorarea pensiilor în sumă fixă.

Potrivit notei de fundamentare, mecanismul de majorare suplimentară a fost introdus în 2021 și presupune acordarea anuală a unei sume calculate în funcție de pensia medie și de 50% din creșterea Produsului Intern Brut înregistrată în anul precedent.

În 2025, această majorare a constituit doar 1,92 lei lunar, iar în 2026 a ajuns la 51,33 lei. Pentru 2027, în baza prognozei de creștere economică de 1,8% pentru anul curent, majorarea ar fi urmat să constituie aproximativ 40–45 de lei lunar.

Autoritățile propun însă să nu o acorde în anul viitor, estimând un impact financiar de 240–250 de milioane de lei.

Banii economisiți ar urma să contribuie la reducerea necesarului de transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului de mijloace proprii al sistemului de asigurări sociale. Ministerul Muncii și Protecției Sociale justifică măsura prin necesitatea consolidării finanțelor publice și asigurării resurselor pentru celelalte programe de protecție socială.

Totuși, suspendarea majorării în sumă fixă nu înseamnă anularea indexării anuale a pensiilor. Potrivit proiectului, pensiile și alte prestații sociale urmează să fie indexate la 1 aprilie 2027 cu 8,2%, procent estimat în baza indicatorilor macroeconomici.

Astfel, în cazul unei pensii de 3.000 de lei, o indexare de 8,2% ar însemna o majorare de 246 de lei, până la 3.246 de lei lunar. În schimb, beneficiarul nu ar mai primi și creșterea suplimentară în sumă fixă de aproximativ 40–45 de lei, prevăzută de mecanismul care se propune a fi suspendat.

Guvernul precizează că măsura este temporară și vizează exclusiv anul 2027. Mecanismul de majorare în sumă fixă ar urma să fie aplicat din nou începând cu anul 2028, fără modificarea prevederilor permanente ale Legii privind sistemul public de pensii.

Decizia este propusă în condițiile în care bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2027 este estimat la 57,24 miliarde de lei, cu 4,44 miliarde de lei mai mult decât bugetul precizat pentru 2026.

Totodată, pentru acoperirea deficitului de mijloace proprii ale sistemului de asigurări sociale, statul urmează să transfere aproximativ 4,42 miliarde de lei.