Cea mai mare provocare pentru băncile centrale este, în zilele noastre, să ţină sub control inflaţia fără a împinge economiile în rece­siune.

Însă nu este singura. Într-o lume în care ordinea economică şi financiară se schimbă, în care China atacă supremaţia SUA, iar Rusia provoacă crize după crize globale, geopolitica joacă şi ea un rol important. La fel şi câştigarea sau păstrarea încrederii inves­titorilor şi populaţiei.

Noul guvernator al băncii centrale a Cehiei, Ales Michl, despre care se spune că este omul preşedintelui Milos Zeman, un personaj controversat, cu orientări populiste şi admirator al preşedintelui rus Vladimir Putin, a spus că instituţia sa va cumpăra mult aur. Rezervele de acest metal preţios, în prezent de 11 tone, ar urma să crească de zece ori. Motivul este diversificarea.

În vremurile tulburi din ultimii ani, şi alte bănci centrale din Europa, cum ar fi cele ale Ungariei şi Germaniei, au achiziţionat aur sau şi-au repatriat rezervele de aur, spunând că acesta oferă credibilitate şi încredere.

În octombrie anul trecut, şi preşedintele băn­cii centrale a Poloniei Adam Glapinski a de­clarat că anul acesta insti­tuţia urmează să cumpere 100 de tone de aur. Pe scurt, el a explicat că este vorba de întărirea stabilităţii şi securităţii financiare. Glapinski era pe atunci în căutarea unui nou mandat, pe care l-a şi obţinut, de altfel, dar cu foarte mare greutate.

Şi Michl şi Glapinski sunt adepţii do­bânzilor mici pentru că finanţarea ieftină hrăneşte creşterea economică. Însă creditul ieftin alimentează inflaţia, marea problemă economică a momentului.

Glapinski a ezitat mult timp până când a dat startul creşterilor de dobânzi. Michl s-a opus tuturor deciziilor colegilor săi din consiliul guvernator al băncii centrale cehe de a majora dobânzile. Acum, în prima zi în funcţie, a spus că domolirea in­flaţiei este prioritară, dar n-a explicat cum va stopa scumpirile, scrie Reuters.

Banca, pentru a stopa inflaţia, a recurs şi la intervenţii pe piaţa valutară, împiedicând coroana cehă să se deprecieze. O monedă în depre­ci­ere aduce inflaţie, dar îi ajută pe exportatori pentru că le face mărfurile şi produsele mai ieftine pe pieţele internaţionale.

Cehia este o economie deschisă care de­pinde de exporturi. La fel sunt şi o mare parte din economiile asiatice, care întârzie să majo­reze dobânzile. Rezultatul este un plonjon al monedelor lor. Spre exemplu, wonul sud-co­rean a înregistrat cel mai mare declin lunar din ultimii 11 ani, arată Bloomberg.

„Situaţia este complicată de faptul că dolarul este puternic, ceea ce creşte presiunea de a înăspri politica monetară în condiţiile în care monedele slabe exacerbează inflaţia im­portată“, spune Eugenia Victorino, analistă la Skandinaviska Enskilda Banken. Însă mo­neda slabă creează un avantaj competitiv la exporturi, important fiind ca scăderea să nu fie scăpată de sub control. Unii vorbesc de un nou război valutar.

Alţii, de un război valutar inversat, în care băncile centrale se grăbesc să-şi întărească monedele pentru a stopa inflaţia, considerată un pericol mai mare decât încetinirea economiilor. În criza financiară globală, Rezerva Federală americană a dat tonul scăderii dobâzilor, depreciindu-şi dolarul pentru a stimula revenirea economică. Şi atunci s-a vorbit de un război valutar.

De dolar depind multe, de la politicile monetare ale băncilor centrale la preţurile mărfurilor, inclusiv ale petrolului. În ultimii ani a apărut o tendinţă de multipolarizare a lumii financiare şi economice. Băncile centrale încearcă să-şi diversifice rezervele valutare, prin care intervin în sprijinul monedelor lor, iar unele aleg yuanul Chinei.

Pentru Financial Times, acesta este un semn al amplificării tensiunilor geopolitice şi o accelerare a diminuării dominaţiei dolarului. Un studiu realizat anual de banca UBS în rândul a 30 dintre cele mai mari bănci centrale a găsit că proporţia celor care au investit în yuani, sau sunt interesaţi să o facă, a crescut de la 81% anul trecut la 85%. „Vedem o eroziune graduală a dolarului“, spune Massimiliano Castelli, strateg la UBS. „Imaginea care se întrevede este cea a unui sistem valutar multipolar.“

Interesul în creştere pentru moneda Chinei vine după ce mai multe state occidentale au îngheţat rezerve valutare de 300 de miliarde de dolari aparţinând Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei de către armata rusă. Beijingul nu s-a alăturat acestui gen de sancţiuni ci, din contră, pare să se alieze cu Moscova şi să profite cât de mult poate de conflict şi de noul război rece. În felul acesta, este accelerată îndepărtarea Chinei de SUA, tendinţă apărută în timpul războiului comercial al lui Donald Trump. Patru cincimi din oficialii băncilor centrale intervievaţi de UBS au spus că o lume financiară multipolară, în care sistemul american nu mai deţine singurul rol central, va fi benefic pentru yuanul chinez. De obicei, băncile centrale deţin dolari prin titluri americane de trezorerie, la mare căutare anul acesta, când Fed a majorat dobânzile.

Dolarul este în continuare principala monedă de rezervă a lumii, dar ponderea monedei s-a redus în ultimii ani, de la 65% în 2016 la 60% la sfârşitul primului trimestru din 2022. Între timp, băncile centrale, mai ales cele din Asia, şi-au reluat achiziţiile de aur.