Cererea globală de gaze naturale va scădea în următorii trei ani

În raportul trimestrial al pieței de marți, AIE estimează că un consum total global se va contracta ușor în acest an și va vedea doar o creștere limitată în următorii trei ani, de aproximativ 140 de miliarde de metri cubi între 2021 și 2025.

„Aceasta este mai puțin de jumătate din creșterea de 370 de miliarde de metri cubi observată în ultimii cinci ani și cu mult sub creșterea excepțională a cererii de aproape 175 de miliarde de metri cubi observată în 2021”, a spus agenția.

Prețurile energiei au crescut vertiginos de când Rusia a invadat Ucraina, deoarece sancțiunile occidentale asupra importurilor țării au limitat oferta. Numai în acest an, contractele futures pe gaze naturale olandeze, punctul de referință regional, au crescut cu 150% până acum.

„Turmulerile dăunează reputației gazelor naturale ca sursă de energie fiabilă și accesibilă, ridicând îndoieli cu privire la rolul pe care se aștepta să îl joace în a ajuta economiile în curs de dezvoltare să facă față cererii în creștere de energie și să treacă de la combustibilii cu consum mai mare de carbon”, a spus AIE în raportul.

Consumul de gaz rusesc

Acum, se teme că Rusia va întrerupe aprovizionarea cu gaz către unele țări, în special Germania, ca represalii pentru sancțiuni și alte măsuri care vizează deteriorarea finanțelor Moscovei. În urmă cu o lună, gigantul energetic rus Gazprom, controlat de stat, a declarat că reduce fluxurile de gaze naturale către Germania prin Nord Stream 1 cu 40%. Pentru a se pregăti pentru oprirea completă a gazului, Germania a luat recent decizia de a porni centralele electrice pe cărbune inactiv.

Se preconizează că acest consum de gaz din SUA va stagna mai mult sau mai puțin între 2023 și 2025, în timp ce agenția se așteaptă ca cererea europeană de gaze să scadă cu aproape 9% în acest an. „Adăugările limitate de capacitate de lichefiere, împreună cu cererea puternică de GNL din Europa și importurile de conducte rusești mai scăzute, indică faptul că actualele condiții de piață pot persista pe termen mediu”, a spus agenția, potrivit Business Insider.

#consum #gaz #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.