Prețul petrolului scade! Analiștii spun că ar putea ajunge și la 65 de dolari/baril până la sfârșitul anului

Preţul petrolului a scăzut marţi, afectat de îngrijorările cu privire la încetinirea economiei mondiale, chiar dacă noi perturbări pe partea de aprovizionare fac ca situaţia pe piaţă să rămână una tensionată, transmite Reuters. În acest context, analiștii spun că până la sfârșitul anului prețul ar putea ajunge și la 65 de dolari pentru un baril.

În jurul orei 13:15 GMT, cotaţiile futures la ţiţeiul american erau în scădere cu 3,3%, până la 104,81 dolari per baril, în timp ce în cazul ţiţeiului Brent cotaţiile au scăzut cu 4,1% până la 108,86 dolari per baril.

Cotaţia ţiţeiului este afectată de îngrijorările cu privire la o recesiune mondială, iar această situaţie a continuat marţi după ce Banca Angliei a apreciat că perspectivele pentru economia mondială „s-au deteriorat în mod semnificativ”, după ce explozia preţurilor la materiile prime a alimentat inflaţia, ceea ce reprezintă un nou risc pentru încetinirea economiei mondiale în lunile următoare.

În plus, datele privind indicatorul PMI pentru zona euro, publicat marţi, arată că acesta a scăzut în luna iunie la ce mai redusă valoare din ultimele 16 luni, ceea ce sugerează că zona euro a înregistrat în trimestrul al doilea o creştere de doar 0,2%.

Analiştii de la Citigroup au avertizat că preţul barilului de petrol ar putea coborî până la 65 de dolari la finele anului, fiind posibil să scadă până la 45 de dolari per baril la finele lui 2023, dacă recesiunea va afecta cererea de ţiţei.

„Datele istorice sugerează că cererea de petrol devine negativă numai în cele mai grave recesiuni globale. Însă preţul petrolului scade în toate recesiunile”, subliniază analiştii de la Citi.

Cu toate acestea, scăderea cotaţiilor a fost limitată marţi de informaţiile că lucrătorii de pe platformele petroliere offshore din Norvegia au început o grevă care, începând de miercuri, ar urma să reducă producţia de petrol cu 130.000 de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 6,5% din producţia de petrol a Norvegiei.

În plus, deşi Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii săi, reuniţi sub umbrela OPEC+, a confirmat săptămâna trecută planul anunţat anterior privind o majorare modestă a producţiei în luna august, grupul a avut dificultăţi în trecut în a-şi respecta promisiunile.

„Producătorii din cadrul OPEC+ au capacităţi limitate pentru a majora semnificativ producţia şi deci nu sunt în măsură să vină în sprijinul pieţei. Producţia OPEC a scăzut în luna iunie iar majoritatea statelor membre nu au putut să îşi atingă ţintele de producţie”, susţin analiştii de la ING.

Aceasta nu înseamnă că presiunea politică asupra membrilor OPEC să majoreze producţia va înceta. Premierul britanic Boris Johnson a cerut cartelului să majoreze mai agresiv producţia de ţiţei iar preşedintele SUA, Joe Biden, urmează să viziteze Orientul Mijociu la finele acestei luni iar preţurile la energie ar urma să fie unul dintre subiectele de pe agenda discuţiilor.

#cotații #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina