CET Nord iese din lista rușinii! A luat un credit de la BERD să-și stingă datoriile

Centrala Electrică de Termoficare (CET) Nord din Bălți este pe cale să închidă datoriile istorice față de Moldova Gaz, în prezent de 77 mln. Lei. Compania s-a împrumutat de la BERD.

În ultimii ani, societatea pe acțiuni a valorificat un împrumut BERD de 10,7 milioane de euro, investiții cu ajutorul cărora întreprinderea și-a diminuat substanțial datoria istorică acumulată din anii 2000 și și-a eficientizat cheltuielile. Totodată, a fost instalată o nouă centrală de cogenerare și 169 de puncte termice individuale. Pentru acest fapt, dar și pentru proiectele de eficiență energetică derulate, CET Nord în luna mai a fost premiată cu aur la Adunarea Anuală a Consiliului Guvernatorilor BERD.

Noul împrumut acordat de BERD, în valoare de 15 milioane de euro, presupune noi investiții în următorii trei ani în sistemul termoenergetic din Bălți, dar și o componentă pentru achitarea datoriilor istorice, o premieră pentru instituția internațională.

Datoriile SA СЕТ-Nord față de SA Moldovagaz au apărut ca urmare a imposibilității acoperirii cheltuielilor din tarifele aprobate, iar unul dintre factori a fost că tarifele la gaze naturale, din care se produce energia electrică și termică, au crescut succesiv, acumulându-se în perioada 2011-2017 datorii de aproape 266 milioane lei.

Începând cu anul 2012 creditorul SA Moldovagaz, prin intermediul instanțelor de judecată, a aplicat sechestre pe toate conturile bancare ale CET-Nord care sunt menținute până în prezent și din cauza cărora este afectată esențial activitatea operațională a întreprinderii.

„Cu ajutorul acestui împrumut, CET Nord își va putea focusa eforturile și resursele pe prestarea serviciilor calitative consumatorilor, pe reabilitarea sistemului de apă caldă menajeră și conectarea consumatorilor noi, cu instalarea punctelor termice individuale, fapt ce va mări sarcina termică și va conduce la micșorarea în continuare a costurilor de producere și a tarifelor”, a declarat Marian Brânză, directorul interimar al CET Nord. Și nu în ultimul rând, energia electrică produsă poate contribui la formarea balanței energetice a țării, a adăugat managerul societății pe acțiuni.

#CET-Nord #gaz #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.